Miniștrii Gavriliță, Ceban și Osmochescu, prezentați oficial echipelor ministeriale

Premierul Alexandru Munteanu i-a prezentat astăzi oficial pe noii membri ai Cabinetului de miniștri echipelor ministeriale. Andrian Gavriliță a preluat conducerea Ministerului Finanțelor de la Victoria Belous, Emil Ceban a devenit ministru al Sănătății, iar Eugen Osmochescu a fost numit viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Premierul Munteanu a mulțumit Victoriei Belous pentru activitatea desfășurată și a exprimat încrederea că experiența și profesionalismul noilor miniștri vor contribui la buna gestionare a finanțelor publice și la modernizarea instituțiilor. „Sunt convins că, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, va reuși să răspundă provocărilor mandatului”, a declarat prim-ministrul.

Ministrul Andrian Gavriliță a precizat: „Am încredere că îmi transmiteți o echipă competentă, dedicată și bine intenționată. Voi depune tot efortul ca Ministerul Finanțelor să fie eficient, credibil și orientat spre rezultate reale pentru oameni și afaceri. Sunt convins că, împreună, vom forma o echipă unită, capabilă să ducă la bun sfârșit obiective importante pentru țară”. Gavriliță și-a definit prioritățile: crearea unui sistem fiscal simplu și prietenos pentru toți, îmbunătățirea managementului investițiilor publice și modernizarea sistemului financiar pentru mai multe oportunități de finanțare și investiții.

Ministrul Emil Ceban a mulțumit pentru încrederea acordată și a subliniat importanța colaborării dintre instituțiile medicale, profesioniștii din domeniu și autoritățile centrale, în vederea modernizării continue a sistemului de sănătate.

Eugen Osmochescu a declarat că va continua reformele pentru dezvoltarea economică și digitalizarea țării: „Este o onoare și o mare responsabilitate să preiau conducerea ministerului. Vom continua modernizarea economiei, stimularea investițiilor și accelerarea digitalizării. Printr-un dialog deschis cu mediul de afaceri și partenerii internaționali, vom construi o economie competitivă, sustenabilă și orientată spre viitor”.

Guvernul Republicii Moldova, condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu, a fost învestit în funcție la 31 octombrie 2025, iar la 1 noiembrie 2025 membrii Cabinetului de miniștri au depus jurământul de credință.

#Emil Ceban #Andrian Gavriliță #Eugen Osmochescu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.