Aeroportul Chișinău se apucă de „renovări de lux”: 167 de milioane de lei pentru un terminal nou

Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău” a anunțat demararea procedurii de licitație publică deschisă pentru reconstrucția și extinderea clădirii Terminalului de Pasageri al Aeroportului Internațional „Eugen Doga”. Valoarea estimativă a lucrărilor este de 166,8 milioane de lei fără TVA, iar durata de execuție este stabilită la maximum 19 luni din momentul semnării contractului, valabil până la 31 decembrie 2027.

Ofertele vor fi depuse exclusiv prin Sistemul Informațional Automatizat „RSAP”, iar criteriul de atribuire este prețul cel mai mic. Termenul de valabilitate al ofertelor este de 60 de zile. Participanții trebuie să prezinte o garanție de participare în valoare de 2% din suma ofertei și o garanție de bună execuție de 10% din valoarea contractului. Garanția lucrărilor și a materialelor utilizate va fi de minimum cinci ani de la data recepției finale.

Plata lucrărilor se va efectua prin decontarea mijloacelor financiare către antreprenor, cu un avans de până la 30% în termen de cinci zile de la semnarea contractului, iar restul sumelor vor fi achitate proporțional volumului de lucrări executate, în termen de zece zile de la recepția acestora.

Decizia autorităților de extindere a terminalului aeroportului are loca urmare a majorării fluxului de pasageri, care la sfârșitul lunii noiembrie a depășit 5 milioane, ceea ce e un record absolut, iar până la sfârșitul anului estimările arată că numărul total va atinge 6 milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#terminal #Aeroport #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.