De ce se îndoiau Franța și Germania că Rusia va invada Ucraina

Capitalele europene au respins ideea că Putin va lansa o invazie în Ucraina, pentru că încercarea de a ocupa întregul teritoriu ucrainean cu ajutorul a 80-90 de mii de militari părea o nebunie.

În marja reuniunii G20 de la Roma de la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, președintele Joe Biden a împărtășit câteva date și concluzii ale serviciilor de informații cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre intențiile Rusiei de a începe un război în Ucraina. La mijlocul lunii noiembrie, șeful serviciilor americane de informații, Avril Gaines, a sosit la Consiliul Atlanticului de Nord al NATO pentru a ține un briefing pentru aliați.

Adresându-se unui public larg, ea s-a limitat să expună concluziile serviciilor de informații, dar nu a oferit nicio recomandare, scrie Washington Post.
„Un număr de participanți au pus la îndoială afirmația că Vladimir Putin se pregătește serios pentru o invazie la scară largă”, a amintit Gaines.

Reprezentanții Franței și Germaniei nu au putut înțelege de ce Putin ar încerca să ocupe o țară atât de mare precum Ucraina, având în apropierea granițelor doar 80-90 de mii de soldați. Imaginile din satelit de la acea vreme arătau că trupele se apropiau și se retrăgeau de la granița cu Ucraina. Alți aliați erau convinși că Rusia face exerciții sau doar pretindea că se pregătește pentru o invazie pentru a obține concesii.

Cei mai mulți s-au îndoit și au spus că Volodimir Zelenski pare să creadă că Rusia nu va ataca niciodată cu asemenea forță cum susțin americanii. Oare nu înțelege Ucraina mai bine intențiile Rusiei? Doar Marea Britanie și țările baltice au susținut pe deplin avertismentul”, se spune în articol.

Dar Parisul și Berlinul și-au amintit că SUA au făcut odată afirmații la fel de puternice despre Irak. Umbra acelei analize eșuate a atârnat peste orice discuție despre o potențială invazie rusă. Unii au subliniat, de asemenea, că Washington a supraestimat grav rezistența guvernului afgan cu doar câteva luni mai devreme. Dar guvernul de la Kabul a căzut de îndată ce trupele americane au fost retrase, iar talibanii au intrat în capitala afgană.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.