De ce se îndoiau Franța și Germania că Rusia va invada Ucraina

18 Aug. 2022, 04:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Aug. 2022, 04:31 // Actual //  bani.md

Capitalele europene au respins ideea că Putin va lansa o invazie în Ucraina, pentru că încercarea de a ocupa întregul teritoriu ucrainean cu ajutorul a 80-90 de mii de militari părea o nebunie.

În marja reuniunii G20 de la Roma de la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, președintele Joe Biden a împărtășit câteva date și concluzii ale serviciilor de informații cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre intențiile Rusiei de a începe un război în Ucraina. La mijlocul lunii noiembrie, șeful serviciilor americane de informații, Avril Gaines, a sosit la Consiliul Atlanticului de Nord al NATO pentru a ține un briefing pentru aliați.

Adresându-se unui public larg, ea s-a limitat să expună concluziile serviciilor de informații, dar nu a oferit nicio recomandare, scrie Washington Post.
„Un număr de participanți au pus la îndoială afirmația că Vladimir Putin se pregătește serios pentru o invazie la scară largă”, a amintit Gaines.

Reprezentanții Franței și Germaniei nu au putut înțelege de ce Putin ar încerca să ocupe o țară atât de mare precum Ucraina, având în apropierea granițelor doar 80-90 de mii de soldați. Imaginile din satelit de la acea vreme arătau că trupele se apropiau și se retrăgeau de la granița cu Ucraina. Alți aliați erau convinși că Rusia face exerciții sau doar pretindea că se pregătește pentru o invazie pentru a obține concesii.

Cei mai mulți s-au îndoit și au spus că Volodimir Zelenski pare să creadă că Rusia nu va ataca niciodată cu asemenea forță cum susțin americanii. Oare nu înțelege Ucraina mai bine intențiile Rusiei? Doar Marea Britanie și țările baltice au susținut pe deplin avertismentul”, se spune în articol.

Dar Parisul și Berlinul și-au amintit că SUA au făcut odată afirmații la fel de puternice despre Irak. Umbra acelei analize eșuate a atârnat peste orice discuție despre o potențială invazie rusă. Unii au subliniat, de asemenea, că Washington a supraestimat grav rezistența guvernului afgan cu doar câteva luni mai devreme. Dar guvernul de la Kabul a căzut de îndată ce trupele americane au fost retrase, iar talibanii au intrat în capitala afgană.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.