De ce se îndoiau Franța și Germania că Rusia va invada Ucraina

Capitalele europene au respins ideea că Putin va lansa o invazie în Ucraina, pentru că încercarea de a ocupa întregul teritoriu ucrainean cu ajutorul a 80-90 de mii de militari părea o nebunie.

În marja reuniunii G20 de la Roma de la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, președintele Joe Biden a împărtășit câteva date și concluzii ale serviciilor de informații cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei despre intențiile Rusiei de a începe un război în Ucraina. La mijlocul lunii noiembrie, șeful serviciilor americane de informații, Avril Gaines, a sosit la Consiliul Atlanticului de Nord al NATO pentru a ține un briefing pentru aliați.

Adresându-se unui public larg, ea s-a limitat să expună concluziile serviciilor de informații, dar nu a oferit nicio recomandare, scrie Washington Post.
„Un număr de participanți au pus la îndoială afirmația că Vladimir Putin se pregătește serios pentru o invazie la scară largă”, a amintit Gaines.

Reprezentanții Franței și Germaniei nu au putut înțelege de ce Putin ar încerca să ocupe o țară atât de mare precum Ucraina, având în apropierea granițelor doar 80-90 de mii de soldați. Imaginile din satelit de la acea vreme arătau că trupele se apropiau și se retrăgeau de la granița cu Ucraina. Alți aliați erau convinși că Rusia face exerciții sau doar pretindea că se pregătește pentru o invazie pentru a obține concesii.

Cei mai mulți s-au îndoit și au spus că Volodimir Zelenski pare să creadă că Rusia nu va ataca niciodată cu asemenea forță cum susțin americanii. Oare nu înțelege Ucraina mai bine intențiile Rusiei? Doar Marea Britanie și țările baltice au susținut pe deplin avertismentul”, se spune în articol.

Dar Parisul și Berlinul și-au amintit că SUA au făcut odată afirmații la fel de puternice despre Irak. Umbra acelei analize eșuate a atârnat peste orice discuție despre o potențială invazie rusă. Unii au subliniat, de asemenea, că Washington a supraestimat grav rezistența guvernului afgan cu doar câteva luni mai devreme. Dar guvernul de la Kabul a căzut de îndată ce trupele americane au fost retrase, iar talibanii au intrat în capitala afgană.

#razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.