Băncile îngenunchează accesul la credite! Ioniță: moldovenii au fost fugăriți la microfinanțare

Datoria persoanelor fizice față de bănci și sectorul ne-bancar a ajuns în prima jumătate a anului 2022 la 34,1 miliarde lei. Creșterea de 2,4 miliarde lei se datorează majorării cu 1,4 miliarde lei a datoriilor față de bănci și cu 1,0 miliard de lei față de sectorul ne-bancar reprezentat în cea mai mare parte de companiile de micro-finanțare, constată economistul Veaceslav Ioniță într-o postare pe blogul său.

Anul trecut îndatorarea populației față de sectorul financiar creștea lunar cu 694 milioane lei, iar în acest an creșterea este cu 42% mai lentă și constituie doar 403 milioane lei lunar.

Însă mult mai important este să analizăm din contul căror instituții financiare are loc această creștere a îndatorării persoanelor fizice.

Astfel, anul trecut, creșterea medie lunară de 694 milioane lei în proporție de 80% pentru persoanele fizice era asigurată de sectorul bancar cu o contribuție de 550 milioane lei. Sectorul ne-bancar, în special companiile de micro-finanțare au avut o contribuție medie lunară de 144 milioane lei.

„În acest an, creditarea persoanelor fizice de către bănci a încetinit de 2,3 ori și crește cu 239 milioane lei lunar. În schimb creditarea de către companiile de micro-finanțare înflorește și crește cu 164 milioane lei lunar, record istoric absolut pentru companiile de micro-finanțare. Ponderea lor în totalul creșterii creditelor din acest an pentru persoanele fizice a ajuns la 40% sau de două ori mai mult decât anul trecut. De fapt înăsprirea politici monetare de către BNM a afectat doar băncile comerciale nu și companiile de micro-finanțare, care din contra se bucură de o creștere fără precedent a portofoliului de credite pentru persoanele fizice”, a explicat Ioniță.

Expertul afirmă că, în esență prin înăsprirea politicii monetare am obținut un efect colateral nedorit: persoanele fizice pleacă din bănci spre companii ne-bancare, care oferă banii mult mai scumpi și în condiții mult mai costisitoare pentru persoanele fizice. Companiile de micro-finanțare având o cerere atât de mare din partea populației, au contractat la rândul lor în prima jumătate de 590 milioane lei credite de la bănci, mai mult decât pentru tot anul 2021.

„În esență populația a fost fugărită din bănci la intermediari, care iau credite de la bănci la o dobândă redusă și oferă populației cu o dobândă sporită. Dar să nu uităm că pe lângă creditarea oficială, noi mai avem și creditarea neobservată de la cămătarii clandestini. În 2021 noi estimam creditarea de la cămătarii clandestini la nivel de 1,4 miliarde lei. Pentru prima jumătate a anului 2020, estimăm că creditarea de la cămătarii clandestini a ajuns la 1,8 miliarde lei”, a mai spus Ioniță.

Deci înăsprirea politicii monetare are și un efect nedorit: plecarea populației spre companii de finanțare mult mai scumpe, sau și mai rău migrarea spre cămătari.

„Scumpirea banilor pentru populație este mult mai puternică decât s-ar părea la prima vedere: în primul rând s-au scumpit creditele bancare, dar cel mai important, populația este nevoită să plece din bănci și să apeleze la instituții financiare ne-bancare, mult mai scumpe sau cămătarii clandestini, unde bani pot fi de 10-20 sau chiar de 50 ori mai scump decât de la bănci”, a conchis Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#populație #bănci #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice, deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.