Nasc și la Moldova procurori milionari! Se scaldă în teancuri de dolari și euro fără nicio rușine

Deşi veniturile din donaţiile oferite procurorilor au o pondere modestă în totalul veniturilor declarate, valoarea acestora este destul de mare şi în continuă creştere – 7 mil. lei în 2018; 8,6 mil. lei în 2019 şi 9,8 mil. lei în 2020. În ce priveşte agenţii publici din Ap. central al MJ, aceştia au declarat venituri din donaţii în sumă de 0,2 mil. lei în 2018; 2 mil. lei în 2019 şi 1,2 mil. lei – în 2020, arată un raport Transparency International.

Numărul procurorilor care declară donaţii este în creştere, pentru 2018 şi 2019 donaţiile le-au declarat circa 11% din procurorii care au depus declaraţii (fiecare al 9-lea), pentru 2020 – circa 15% (fiecare al 7-lea). Comparativ cu procurorii, agenţii publici din Ap. central al MJ care au declarat donaţiile au fost mai puţini – în 2018 şi 2020 câte 8% (fiecare al 13-lea), 2019 – 3%.

Şi numărul mediu de donaţii pe un procuror a evoluat, de la 1,4 donaţii în 2018 până la 1,7 în 2020. Printre beneficiarii celor mai multe donaţii în 2018 au fost Statnîi Roman (9 donaţii), Cebotari Serghei (4); în 2019: Statnîi Roman (9), Burlacu Aliona (5), Bivol Octavia, Furtuna Victoria, Rapeşco Ivan (câte 4); în 2020: Bivol Octavian, Furtuna Victoria (câte 6), Cojocaru Vladislav (5), Bursacovschi Sergiu, Burlacu Aliona, Cebotari Serghei, Fistic Eduard, Sîli Radu, Burlacu Ivan (câte 4).

Veniturile salariale, precum şi alte tipuri de venituri declarate de procurori şi de reprezentanţii MJ sunt, de regulă, în continuă creştere. Veniturile din donaţii, în speţă ale procurorilor suscită atenţia. Ponderea procurorilor care declară donaţii o depăşeşte pe cea a reprezentanţilor MJ (în 2020 – de 2 ori). O mare parte din procurori au declarat donaţii care depăşesc anual 100 mii de lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau depăşesc de câteva ori veniturile lor salariale.

Este de remarcat faptul că, pe de o parte, la evenimentele de familie ale procurorilor se colectează sume exorbitante, pe de altă parte, organizarea unor asemenea evenimente necesită cheltuieli pe potrivă, ceea ce pare să nu se confirme prin veniturile declarate de aceştia. De asemenea, trezesc bănuieli transferurile consistente de la rudele din străinătate, care, în marea parte, lucrează în poziţii mai puţin calificate şi mai prost plătite şi pare să nu fie în stare să facă asemenea donaţii/transferuri.

Unele venituri importante din depunerile la instituţiile financiare ale ambelor categorii de declaranţi nu corespund activelor financiare, ceea ce ar însemna că nu toate activele din ţară şi străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea indicată. Unele persoane nu declară venituri din depuneri în instituţiile bancare, deşi dispun de conturi bancare la care se calculează dobânzi.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#milioari #procurori #declaratii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la petrol au intrat pe o pantă descendentă după ce Iranul a anunțat redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz pentru navigația comercială, semnal puternic de detensionare în regiune după acordul de încetare a focului.

Ministrul de externe Abbas Araghchi a declarat că toate navele comerciale pot tranzita liber strâmtoarea „pe toată durata armistițiului”, în baza înțelegerii privind încetarea focului în Liban.

Decizia vine la scurt timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de 10 zile între Liban și Israel, reducând riscurile pentru una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pe fondul acestor evoluții, piața a reacționat imediat: petrolul Brent s-a prăbușit cu aproximativ 10%, coborând spre nivelul de 89 de dolari pe baril, după ce anterior depășise pragul de 100 de dolari. Scăderea reflectă diminuarea temerilor legate de întreruperea livrărilor prin Ormuz, rută prin care trece circa o cincime din petrolul global.