Tablou catastrofal! Moldovenii mănâncă mai puțin, dar cheltuie mai mult. Scumpirile le-au înghițit veniturile

În luna iunie 2022 am asistat la începutul unui fenomen mai rar întâlnit în economia noastră, când consumul real al populației a fost mai mic decât anul trecut, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Astfel în iunie cetățenii Republicii Moldova au plătit pentru bunurile procurate din rețele de comerț 8 miliarde lei sau cu 25% mai mult decât anul trecut, însă în realitate ei au venit acasă cu mai puține produse, dar mai exact cu 4,1% mai puțin (pentru detalii vezi comunicatul Biroului Național de Statistică: Cifra de afaceri în comerţ şi servicii în ianuarie-iunie 2022).

Potrivit lui, inflația fără precedent din ultimii 22 ani și-a lăsat puternic amprenta asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Aici trebuie să menționăm că cheltuielile cetățenilor din luna iunie au fost mult mai mari decât creșterea veniturilor. Astfel cheltuielile au crescut cu 25%, iar veniturile estimativ au înregistrat o creștere sub 15%. Diferența a fost acoperită din economiile oamenilor, împrumuturile luate și de banii trimiși de rude de peste hotare. Dar și așa, cheltuind din economii, oamenii au reușit să procure mai puține bunuri decât anul trecut.

„Asistăm la o reducere reală a consumului populației, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile disponibile. Să nu uităm că creșterea prețurilor este determinată în primul rând de scumpirea resurselor energetice, apoi de creșterea prețurilor la resursele alimentare. Vara tradițional prețurile la resursele alimentare sunt mult mai mici, iar consumul de resurse energetice este aproape inexistent, dar chiar și așa populația deja nu-și poate permite să procure același volum de bunuri ca și anul trecut”, a punctat Ioniță.

Economsistul spune că urmează lunile de iarnă, când cheltuielile pentru resursele energetice vor fi estimativ 16-20 miliarde lei, în loc de 3,5-4,5 miliarde lei pe sezon, cum a fost în ultimii 10 ani. Astfel populația va trebui să-și reducă alte cheltuieli pentru a procura gaz, lemne, cărbune și să plătească pentru agentul termic. Aceasta înseamnă că populația va direcționa pentru căldură pe timp de iarnă circa 15 miliarde lei în plus, care în loc să fie taxați obișnuit cu 20% TVA, vor fi taxați cu doar 8% TVA. Ratările bugetului de stat de la scumpirea resurselor energetice doar din TVA pentru sezonul 2022/23 se vor ridica la cel puțin 1,5 miliarde lei.

„Intrăm într-un cerc vicios: 1) populația este nevoită să se împrumute, pentru a-și menține consumul ,dar oricum consumul este mai mic decât anul trecut, 2) trecerea la produsele de prima necesitate, înseamnă plăți reduse de TVA și risc sporit de încasări sub nivelul planificat din TVA la bugetul de stat, 3) riscurile veniturilor mai mici și deficitul de 20 miliarde lei a bugetului, limitează capacitatea de intervenție a Guvernului”, conchis Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#consum #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.