Tablou catastrofal! Moldovenii mănâncă mai puțin, dar cheltuie mai mult. Scumpirile le-au înghițit veniturile

În luna iunie 2022 am asistat la începutul unui fenomen mai rar întâlnit în economia noastră, când consumul real al populației a fost mai mic decât anul trecut, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Astfel în iunie cetățenii Republicii Moldova au plătit pentru bunurile procurate din rețele de comerț 8 miliarde lei sau cu 25% mai mult decât anul trecut, însă în realitate ei au venit acasă cu mai puține produse, dar mai exact cu 4,1% mai puțin (pentru detalii vezi comunicatul Biroului Național de Statistică: Cifra de afaceri în comerţ şi servicii în ianuarie-iunie 2022).

Potrivit lui, inflația fără precedent din ultimii 22 ani și-a lăsat puternic amprenta asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. Aici trebuie să menționăm că cheltuielile cetățenilor din luna iunie au fost mult mai mari decât creșterea veniturilor. Astfel cheltuielile au crescut cu 25%, iar veniturile estimativ au înregistrat o creștere sub 15%. Diferența a fost acoperită din economiile oamenilor, împrumuturile luate și de banii trimiși de rude de peste hotare. Dar și așa, cheltuind din economii, oamenii au reușit să procure mai puține bunuri decât anul trecut.

„Asistăm la o reducere reală a consumului populației, cu cheltuieli mult mai mari decât veniturile disponibile. Să nu uităm că creșterea prețurilor este determinată în primul rând de scumpirea resurselor energetice, apoi de creșterea prețurilor la resursele alimentare. Vara tradițional prețurile la resursele alimentare sunt mult mai mici, iar consumul de resurse energetice este aproape inexistent, dar chiar și așa populația deja nu-și poate permite să procure același volum de bunuri ca și anul trecut”, a punctat Ioniță.

Economsistul spune că urmează lunile de iarnă, când cheltuielile pentru resursele energetice vor fi estimativ 16-20 miliarde lei, în loc de 3,5-4,5 miliarde lei pe sezon, cum a fost în ultimii 10 ani. Astfel populația va trebui să-și reducă alte cheltuieli pentru a procura gaz, lemne, cărbune și să plătească pentru agentul termic. Aceasta înseamnă că populația va direcționa pentru căldură pe timp de iarnă circa 15 miliarde lei în plus, care în loc să fie taxați obișnuit cu 20% TVA, vor fi taxați cu doar 8% TVA. Ratările bugetului de stat de la scumpirea resurselor energetice doar din TVA pentru sezonul 2022/23 se vor ridica la cel puțin 1,5 miliarde lei.

„Intrăm într-un cerc vicios: 1) populația este nevoită să se împrumute, pentru a-și menține consumul ,dar oricum consumul este mai mic decât anul trecut, 2) trecerea la produsele de prima necesitate, înseamnă plăți reduse de TVA și risc sporit de încasări sub nivelul planificat din TVA la bugetul de stat, 3) riscurile veniturilor mai mici și deficitul de 20 miliarde lei a bugetului, limitează capacitatea de intervenție a Guvernului”, conchis Ioniță.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#consum #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.