Transportatorii solicită de urgență instituirea echipelor mixte de control la frontiera moldo-română

Transportatorii susțin că în contextul crizei majore din luna iunie la traversarea frontierei de stat moldo-române s-au creat cozi kilometrice de camioane. În context, autoritățile moldovene au informat despre negocierea unui acord bilateral privind instituirea punctelor de control a echipelor mixte la frontiera moldo-română la postul Leușeni-Albița. Însă acest lucru nu a mai fost implementat, susține Asociația Transportatorilor Auto într-o adresare către prim-ministrul Natalia Gavrilița pentru a soluționa problema de la trecerea moldo-română.

„Am atenționat anterior, intensificarea traficului de tranzit din Ucraina prin Republica Moldova (în special de transport cerealier) a dus la crearea blocajelor la frontiera moldo-română. În special este vorba de fluxul majorat în tranzit și lipsei de capacități la frontiera moldo-române. Mai mult că atât, blocajele la frontiera moldo-ucraineană creează cozi și la punctul de trecere Tudora-Starokazace fapt ce afectează nu doar exporturile și tranzitul, dar și importurile din Ucraina în Republica Moldova”, susțin transportatorii în scrisoare către Gavrilița.

Transportatorii îi solicită premierului să soluționeze cât mai rapid problema instituirii echipelor mixte la frontiera moldo-română, cel puțin la postul Leușeni-Albița, așa cum a fost anunțat în luna iunie. „De asemenea, evidențiem necesitatea diversificării controlului fitosanitar la frontieră, astfel acest control să fie organizat și la posturile vamale Costești – Stânca, Cahul – Oancea, Otaci-Moghiliov și Palanca-Maiaki. Organizarea contorului fitosanitar în aceste puncte vamale va contribui semnificativ la fluidizarea traficului de camioane în posturile vamale Sculeni, Leușeni și Tudora”.

„Soluționarea problemei blocajelor la frontieră pentru camioane poate fi realizată doar prin conjugarea eforturilor comune ale Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră, ANSA, precum și intensificarea dialogului cu autoritățile vamale romane si ucrainene”, se mai arată în adresarea transportatorilor către prim-ministru.

#transportatori #control #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.