Spania vrea să devină hub-ul energetic al Europei

30 Aug. 2022, 04:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Aug. 2022, 04:56 // Actual //  bani.md

Spania are ambiţia să devină hub-ul energetic al Europei şi face în prezent campanie pentru construcţia unui gazoduct care să treacă prin Pirinei, în ideea că acesta ar putea servi în cele din urmă la exportul de hidrogen verde, prezentat ca energia viitorului, domeniu în care Madridul doreşte să fie unul dintre campioni, relatează luni France Presse, citat de Agerpres.

Criza energetică prin care trece UE se anunţă a fi tema principală a discuţiilor preconizate pentru marţi la Castelul Meseberg (la nord de Berlin) dintre cancelarul german Olaf Scholz şi premierul spaniol Pedro Sanchez, care speră ca sprijinul Germaniei să permită învingerea reticenţei Franţei privind construirea acestei infrastructuri.

Proiectul de gazoduct se numeşte Midcat – abreviere de la Midi (sudul Franţei) şi de la Catalonia (nord-estul Spaniei), cele două regiuni pe care le-ar conecta – şi ar permite Spaniei, dar şi Portugaliei, să transporte gaze, venind sub formă de GNL din SUA sau Qatar, spre Europa Centrală prin Franţa.

Lansat în 2013, acest proiect a fost abandonat în 2019 de Paris şi Madrid din cauza impactului său asupra mediului şi a interesului economic scăzut. Dar războiul din Ucraina şi ameninţările Rusiei de a opri livrările de gaze către UE au readus proiectul în atenţie.

Problema pentru Madrid este lipsa de interes în continuare a Parisului pentru proiect. În faţa acestei situaţii, premierul spaniol s-a declarat pregătit să înlocuiască Franţa cu Italia printr-un gazoduct submarin.

„Dacă planul A eşuează, va trebui să căutăm un plan B. Iar un plan B” constă într-o ‘interconexiune energetică între peninsula iberică şi Italia’ care să lege Barcelona de Livorno, a declarat el miercuri.

Ministrul spaniol al tranziţiei ecologice, Teresa Ribera, a confirmat joi la postul de televiziune local Antena 3 că acest plan B este în studiu, dar a apreciat că Midcat – care nu va putea fi construit până la iarnă, dar ar putea deveni ‘operaţional în toamna-iarna 2023-2024’ – este proiectul ‘cel mai facil’ pentru a ‘ajuta Europa’ în privinţa aprovizionării cu gaze.

‘Nu este o chestiune bilaterală între Spania şi Franţa. Este vorba de o construcţie europeană’, a declarat ea într-un interviu publicat luni de cotidianul El Mundo, lansând o înţepătură la adresa Franţei: ‘Mă întreb unde este sentimentul ei european’.

În orice caz, Berlinul apreciază favorabil proiectul Midcat. De aici şi invitaţia lui Pedro Sanchez de a participa marţi la o reuniune a guvernului german. Scholz a afirmat la 11 august că acest gazoduct „ne lipseşte astăzi în mod dramatic”, căci „ar contribui masiv la atenuarea şi destinderea situaţiei legate de aprovizionare”.

Spania dispune de şase uzine de regazeificare GNL, ceea ce o face ţara cu cea mai mare capacitate de regazificare din întreaga UE. Portugalia are una. Peninsula dispune, prin urmare, de infrastructura necesară pentru a deveni un hub în materie de distribuire a gazelor spre restul Europei.

Desigur, pentru aceasta Franţa ar trebui să realizeze partea sa din Midcat. În această privinţă, Sanchez mizează pe capacitatea de persuasiune a Berlinului pe lângă Paris.

Dar Spania ţinteşte şi mai departe: Midcat ar putea servi în cele din urmă pentru exportul de hidrogen verde, un sector în care ţara pretinde că devine o referinţă mondială datorită energiilor sale regenerabile.

Hidrogenul verde îşi trage numele de la electroliza apei (separarea moleculelor din apă cu ajutorul curentului electric) care permite producerea acestuia prin utilizarea de energie electrică de origine regenerabilă.

„Spania va deveni primul hub mondial pentru transportul de hidrogen verde (…), ceea ce reprezintă viitorul economiei europene”, a afirmat recent preşedintele organizaţiei patronale din Catalonia, Josep Sanchez Llibre.

„Proiectul Midcat este un proiect pe termen lung”, a declarat săptămâna trecută ministrul preşedinţiei, Felix Bolanos, considerat mâna dreaptă a premierului. „Ideea este că, pe termen mediu şi lung, gazoductul va putea transporta hidrogen verde şi chiar hidrogen albastru”, produs din metanul conţinut în gazul natural.

În acest context, Pedro Sanchez „trebuie să preia comanda” pentru ca Spania să devină „interconexiunea majoră europeană şi mondială pentru gaz şi hidrogen”, iar în acest scop „trebuie să caute sprijinul germanilor”; a apreciat la rândul său Josep Sanchez Llibre.

Realitatea Live

25 Iul. 2025, 16:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
25 Iul. 2025, 16:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA