Spania vrea să devină hub-ul energetic al Europei

Spania are ambiţia să devină hub-ul energetic al Europei şi face în prezent campanie pentru construcţia unui gazoduct care să treacă prin Pirinei, în ideea că acesta ar putea servi în cele din urmă la exportul de hidrogen verde, prezentat ca energia viitorului, domeniu în care Madridul doreşte să fie unul dintre campioni, relatează luni France Presse, citat de Agerpres.

Criza energetică prin care trece UE se anunţă a fi tema principală a discuţiilor preconizate pentru marţi la Castelul Meseberg (la nord de Berlin) dintre cancelarul german Olaf Scholz şi premierul spaniol Pedro Sanchez, care speră ca sprijinul Germaniei să permită învingerea reticenţei Franţei privind construirea acestei infrastructuri.

Proiectul de gazoduct se numeşte Midcat – abreviere de la Midi (sudul Franţei) şi de la Catalonia (nord-estul Spaniei), cele două regiuni pe care le-ar conecta – şi ar permite Spaniei, dar şi Portugaliei, să transporte gaze, venind sub formă de GNL din SUA sau Qatar, spre Europa Centrală prin Franţa.

Lansat în 2013, acest proiect a fost abandonat în 2019 de Paris şi Madrid din cauza impactului său asupra mediului şi a interesului economic scăzut. Dar războiul din Ucraina şi ameninţările Rusiei de a opri livrările de gaze către UE au readus proiectul în atenţie.

Problema pentru Madrid este lipsa de interes în continuare a Parisului pentru proiect. În faţa acestei situaţii, premierul spaniol s-a declarat pregătit să înlocuiască Franţa cu Italia printr-un gazoduct submarin.

„Dacă planul A eşuează, va trebui să căutăm un plan B. Iar un plan B” constă într-o ‘interconexiune energetică între peninsula iberică şi Italia’ care să lege Barcelona de Livorno, a declarat el miercuri.

Ministrul spaniol al tranziţiei ecologice, Teresa Ribera, a confirmat joi la postul de televiziune local Antena 3 că acest plan B este în studiu, dar a apreciat că Midcat – care nu va putea fi construit până la iarnă, dar ar putea deveni ‘operaţional în toamna-iarna 2023-2024’ – este proiectul ‘cel mai facil’ pentru a ‘ajuta Europa’ în privinţa aprovizionării cu gaze.

‘Nu este o chestiune bilaterală între Spania şi Franţa. Este vorba de o construcţie europeană’, a declarat ea într-un interviu publicat luni de cotidianul El Mundo, lansând o înţepătură la adresa Franţei: ‘Mă întreb unde este sentimentul ei european’.

În orice caz, Berlinul apreciază favorabil proiectul Midcat. De aici şi invitaţia lui Pedro Sanchez de a participa marţi la o reuniune a guvernului german. Scholz a afirmat la 11 august că acest gazoduct „ne lipseşte astăzi în mod dramatic”, căci „ar contribui masiv la atenuarea şi destinderea situaţiei legate de aprovizionare”.

Spania dispune de şase uzine de regazeificare GNL, ceea ce o face ţara cu cea mai mare capacitate de regazificare din întreaga UE. Portugalia are una. Peninsula dispune, prin urmare, de infrastructura necesară pentru a deveni un hub în materie de distribuire a gazelor spre restul Europei.

Desigur, pentru aceasta Franţa ar trebui să realizeze partea sa din Midcat. În această privinţă, Sanchez mizează pe capacitatea de persuasiune a Berlinului pe lângă Paris.

Dar Spania ţinteşte şi mai departe: Midcat ar putea servi în cele din urmă pentru exportul de hidrogen verde, un sector în care ţara pretinde că devine o referinţă mondială datorită energiilor sale regenerabile.

Hidrogenul verde îşi trage numele de la electroliza apei (separarea moleculelor din apă cu ajutorul curentului electric) care permite producerea acestuia prin utilizarea de energie electrică de origine regenerabilă.

„Spania va deveni primul hub mondial pentru transportul de hidrogen verde (…), ceea ce reprezintă viitorul economiei europene”, a afirmat recent preşedintele organizaţiei patronale din Catalonia, Josep Sanchez Llibre.

„Proiectul Midcat este un proiect pe termen lung”, a declarat săptămâna trecută ministrul preşedinţiei, Felix Bolanos, considerat mâna dreaptă a premierului. „Ideea este că, pe termen mediu şi lung, gazoductul va putea transporta hidrogen verde şi chiar hidrogen albastru”, produs din metanul conţinut în gazul natural.

În acest context, Pedro Sanchez „trebuie să preia comanda” pentru ca Spania să devină „interconexiunea majoră europeană şi mondială pentru gaz şi hidrogen”, iar în acest scop „trebuie să caute sprijinul germanilor”; a apreciat la rândul său Josep Sanchez Llibre.

#Energie #Spania #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.