Serghei Șoigu, izolat definitiv de Putin și ”ridiculizat” de ofițeri din cauza Ucrainei

29 Aug. 2022, 21:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2022, 21:29 // Actual //  bani.md

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a fost marginalizat total de Vladimir Putin din cauza eșecurilor din Ucraina, se arată într-un raport al serviciilor de informații britanice.

”Presa rusă independentă a scris că, din cauza problemelor întâmpinate de Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, este în prezent marginalizat de leadershipul rus, comandanţii operaţionali informându-l direct pe preşedintele Putin despre cursul războiului”, se arată în raportul zilnic al Ministerului britanic al Apărării.

Serviciile britanice de informaţii mai susţin că „ofiţerii şi militarii ruşi cu experienţă directă în război îl ridiculizează probabil în mod obişnuit pe Şoigu pentru conducerea sa ineficientă şi neatentă, în condițiile în care progresele Rusiei au stagnat”.

În raport se mai menționează că, probabil, Şoigu ”s-a luptat” pentru a-și depăși lipsa experienței militare.
”Vladimir Putin a preluat întregul management al armatei ruse”
Referitor la aceste informații, consilierul ministrului ucrainean de Interne, Vadim Denisenko, a declarat luni că Serghei Şoigu a încetat să mai joace vreun rol la conducerea armatei ruse încă de acum trei luni, conform agenţiei ucrainene de presă Ukrinform.

”De fapt, cred că Şoigu a încetat să mai joace vreun rol în Ministerul rus al Apărării încă de acum trei luni. Atât (Valeri) Gherasimov (şeful Statului Major rus), prim-adjunct al ministrului rus al apărării, cât şi Şoigu nu mai sunt, de fapt, la conducerea armatei ruse”, a declarat Denisenko.

Dacă generalul Valeri Gherasimov, în general, nu apare nicăieri, ministrul Şoigu trebuie să îndeplinească anumite funcţii simbolice.
”De facto, el (Şoigu) a încetat de mult să mai reprezinte ceva pentru ofiţerii ruşi”, adaugă acelaşi consilier ucrainean, potrivit căruia preşedintele Vladimir Putin a preluat întregul management al armatei ruse.

Generalii îi raportează ”direct lui Putin despre tot ce se întâmplă în armată şi pe front, dar şi în complexul militar-industrial al Federaţiei Ruse”, susţine Denisenko, adăugând că Şoigu este în prezent mai mult o ”anexă”, care este scoasă atunci când este necesar să se facă anumite fotografii.

Potrivit oficialului ucrainean, ministrul Apărării în Federaţia Rusă este, de fapt, Vladimir Putin.

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.