Europa va interzice importurile de petrol din Rusia începând cu 5 decembrie. Între timp, își umple rezervoarele

Uniunea Europeană va interzice importurile de petrol rusesc începând cu 5 decembrie – în pofida faptului că blocul încă se încarcă cu ţiţei rusesc cu câteva luni înainte de iarnă, pe fondul crizei energetice actuale, scrie Business Insider.

Embargoul este de aşteptat să reducă aproximativ 90% din importurile de ţiţei rusesc către UE. Interdicţia în curs acoperă mărfurile transportate prin nave, dar nu include petrolul transportat prin conducte.

Europa a importat aproximativ 1 milion de barili pe zi în săptămâna încheiată pe 2 septembrie, marcând un maxim de patru săptămâni, potrivit unei analize Bloomberg bazată pe datele de urmărire a navelor. Datele sunt, de asemenea, în creştere faţă de cei 890.000 de barili înregistraţi în urmă cu o lună, în august. Maximul post-invazie a fost de 1,28 milioane de barili pe zi în iunie, potrivit datelor publicate luni.

Se aşteaptă ca UE să-şi încetinească achiziţiile de petrol rusesc cu cel puţin o lună înainte de interdicţia din 5 decembrie, pentru a asigura cu succes încheierea importurilor până la termenul limită, a raportat Bloomberg.

Analiza publicată de Bloomberg subliniază dependenţa Europei de energia rusă şi provocările cu care se confruntă în încercarea de a renunţa la petrolul şi gazele gigantul energetic. În 2021, Europa a importat aproximativ jumătate din produsele petroliere ale Rusiei şi trei sferturi din gazele sale naturale, potrivit Administraţiei americane pentru informaţii în domeniul energiei.

Embargoul petrolier al Europei vine, de asemenea, într-un moment dificil pentru piaţa de energie, care se confrunta deja cu o criză a aprovizionării chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina, la începutul acestui an.

Acum, UE se confruntă cu o criză energetică din cauza închiderii conductei Nord Steam 1. Aprovizionarea cu ulei este, de asemenea, limitată.

„Pieţele de petrol sunt strânse; vor rămâne strâmte pentru ceva timp. În ceea ce priveşte oferta, este un fapt foarte bine cunoscut că OPEC nu poate produce la volumele declarate, pentru că şi capacităţile lor se epuizează”, a declarat Ben van Beurden, CEO al gigantului energetic Shell pe 28 august, după cum a raportat S&P Global.

„Trebuie să vedem ce va aduce data de 5 decembrie. Din câte se observă, se pare că piaţa va fi deveni destul de volatilă, probabil pentru ceva timp”, a declarat van Beurden jurnaliştilor la o conferinţă de presă.

#petrol #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.