Putin pregătește la iarnă o surpriză guvernării de la Chișinău. Fostul premier Ion Sturza spune despre ce este vorba

Se creează impresia că Federația Rusă deja a luat decizia de a deconecta gazul pentru Republica Moldova, în speranța ca va crea o penurie de gaz pe malul drept și va declanșa un schimb de regim la Chișinău. Este absolut fals, a declarat fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, Republica Moldova are posibilitatea tehnică de a avea minimul necesar de gaz. „Necesitatea este de vreo 50 mil. metri cubi pe lună. Or, capacitatea gazoductului Iași-Chișinău este de 80 mil. metru cubi. Sunt posibilități de aducere a gazului prin nordul Ucrainei. La capitolul energie există un back up cu țara vecină, deci este posibil”.

„Se pare că regimului de la Kremlin nu-i pasă de locuitorii din stânga Nistrului și vrea cu tot dinadinsul să deconecteze gazul. Dacă se vrea aducerea „Ruskii mir” prin sistarea livrărilor de gaze în stânga Nistrului să o facă. Nimic la Gazprom nu se decide la nivel comercial, totul se hotărăște la Kremlin pe criterii politice”, a punctat omul de afaceri Ion Sturza.

În octombrie anul trecut Moldovagaz a semnat un contract pe cinci ani cu Gazprom, însă până la ajungerea la înțelegere, concernul rus a redus livrările de gaz Republicii Moldova. O condiție la semnarea contractului a fost auditarea datoriei de 709 mil. USD până la sfârșitul lunii mai. Raportul privind auditarea datoriei urmează să fie prezentat în ianuarie 2023.

#gaz #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.

#raioane #reforma #buget