(FOTO) Două prietene din Drăsliceni, Criuleni s-au avântat în business chiar în pandemie. Au lansat o afacere dulce

Victoria Bakery cu numele comercial Veranj, este o cofetărie deschisă de două prietene – Vera și Angela din Drăsliceni, raionul Criuleni – a căror nume a stat și la baza brandului. Acestea au înființat compania la începutul anului 2020, chiar în timp ce pandemia închidea toate afacerile din zona HoReCa și încuia oamenii în casele lor.

Femeile s-au specializat în producția de torturi și prăjituri, în prezent oferta lor ridicându-se la 32 de tipuri de torturi și 12 tipuri de prăjituri, plus cele făcute la comandă.

Cele două antreprenoare au primit o finanțare nerambursabilă de 7100 Euro pentru procurarea unor utilaje noi în cadrul Programului Femei în Afaceri, derulat de Organizația pentru Dezvoltarea IMM-urilor (ODIMM), în prezent Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Programul este finanțat de Uniunea Europeană, care a alocat în acest sens 1,5 milioane Euro prin intermediul Programului „Support to SMEs in Rural Areas”.

Banii au fost folosiți pentru procurarea echipamentului, precum și pentru lansarea site-ului, crearea unei pagini de Facebook și Instagram.

Astăzi, întreprinderea are 70 de angajați, iar fondatoarele sunt mulțumite de primii trei ani de activitate, în care, conform statisticilor, dau faliment o mare parte din start up-uri. Angela Tcaci și Vera Julidova au, dimpotrivă, planuri mari de viitor și și-ar dori un nou sprijin de la ODA, în special, care ar ajuta la procurarea echipamentelor de economisire a energiei, deosebit de relevante astăzi, precum și ajutor în căutarea unor alternative la gazele naturale și energia electrică.

#prajituri #antreprenoriat feminin #torturi #afacere #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani