Viena, Paris şi Shanghai deconectează lumina pe timp de noapte

Ţara care s-a confruntat cel mai puternic cu problema energiei este Austria. Guvernul intenţionează să dea un decret pentru o întrerupere a iluminatului public în toată ţara, începând cu ora 22.

Astfel, clădiri publice, panouri publicitare, vitrine şi centre comerciale sunt vizate. Doar iluminatul stradal va supravieţui. Simbolurile naţionale – precum Hofburg din Viena – vor fi, de asemenea, afectate de reducerea consumului.

La Turnul Eiffel, începând de marţi, silueta simbolului parizian nu va mai fi vizibilă începând cu ora 23.45.

„Este un gest simbolic – a anunţat Françoise Martin, preşedintele companiei care administrează turnul – de a încuraja toţi cetăţenii să economisească energie”.

De asemenea, timp de două zile pe săptămână – luni şi marţi – şi Shanghai a decis să rămână în întuneric noaptea. Urbea chineză (26 de milioane de locuitori) a decretat oprirea inclusiv a unei părţi a iluminatului stradal. În acest caz, însă, decizia este dictată nu doar de criza energetică, ci şi de seceta prelungită şi de creşterea temperaturilor, elemente care au pus sub presiune puterea reţelei electrice în întreaga regiune.

#iluminat stradal #viena #electricitate #shanghai #Paris

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.