Cetăţenii elveţieni care îşi supraîncălzesc casele în timpul iernii se vor alege cu amenzi mari și închisoare

Cetăţenii elveţieni care încalcă noile reguli de încălzire ale ţării şi dacă sunt depistaţi că depăşesc temperatura locuinţei peste limita impusă de 19°C în această iarnă, ar putea fi amendaţi zilnic de până la 3.000 de franci elveţieni şi ar putea ficondamnaţi la trei ani de închisoare.

În plus, apa caldă nu trebuie încălzită la mai mult de 60 de grade, iar încălzitoarele electrice portabile, saunele şi piscinele încălzite sunt interzise.

De remarcat, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a susţinut de mult timp că o temperatură nu mai rece de 20°C este recomandată pentru copii, vârstnici şi cei cu afecţiuni de sănătate existente.

Markus Spörndli, purtător de cuvânt al Departamentului Elveţian de Economie (DEF) a explicat că „încălcările legii privind aprovizionarea ţării sunt întotdeauna contravenţii, chiar […] infracţiuni şi trebuie urmărite din oficiu de cantoane”.

Amenda care va fi aplicată consumatorilor aflaţi că încalcă noile legi energetice va varia de la 30 de franci până la maximum 3.000 de franci pe zi, a spus Spörndli, confirmând că suma va depinde de natura infracţiunii şi de situaţia economică a făptuitorul.

În plus, încălcările intenţionate ale orientărilor guvernamentale ar putea duce la condamnarea consumatorilor la închisoare până la trei ani, ceea ce Spörndli spune că guvernul speră să evite.

#iarna #Energie #economisire #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie