Gavrilița anunță PROFITURI de peste 100 mln lei, în jumătate de an. Peste 50%, obținute de Loteria Națională a Moldovei

23 Sept. 2022, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Sept. 2022, 16:19 // Actual //  MD Bani

În primele șase luni din 2022, companiile de stat au obținut un profit de peste 100 de milioane de lei. Declarația a fost făcută ieri, în Parlament, de către premierul Natalia Gavrilița, scrie Ziarul Național. Potrivit șefei executivului, acest lucru s-a datorat faptului că guvernarea a oprit schemele ilegale de la aceste companii și a selectat manageri profesioniști.

Natalia Gavrilița nu a oferit alte detalii, dar un raport al Agenției Proprietății Publice (APP) arată că, în primul semestru din acest an, veniturile totale din administrarea și deetatizarea bunurilor proprietate de stat au constituit 175 de milioane de lei. Cele mai mari venituri la bugetul de stat au provenit din defalcări din profitul net al întreprinderilor de stat și dividende, aferente cotei de participare a statului în societățile pe acțiuni – 156,08 milioane de lei.

Potrivit APP, mai mult de o treime din această sumă reprezintă dividendele în sumă de 52,78 de milioane de lei, achitate din profitul net obținut în anul 2021 de către S.A. „Loteria Națională a Moldovei”, în calitate de companie publică autorizată să desfășoare activitățile de implementare a contractelor de parteneriat public-privat. Cea mai mare parte a veniturilor SA „Loteria Națională a Moldovei” provin din parteneriatul public-privat cu NGM Company, care este responsabilă de sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive.

Directorul NGM Company, Plamen Milanov, susţine că un factor principal în obţinerea acestei cifre este blocarea site-urilor ilegale de pariuri.

„Rezultatul financiar consistent este legat anume de promovarea de succes a proiectului nostru, care a permis ca pentru prima dată în istoria R. Moldova cât de cât să fie scoasă din umbră piața jocurilor de noroc cu risc social scăzut, dominată până acum de operatori ilegali, din jurisdicții offshore, cele mai multe conectate la fluxurile financiare din Rusia”, a explicat Plamen Milanov.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!