Ţara europeană care se aşteaptă să rămână pe întuneric dacă Rusia deconectează reţeaua

Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a declarat că sunt posibile pene de curent dacă Rusia va scoate statele baltice din reţeaua electrică comună, anunţând un exerciţiu de pregătire a apărării.

„Trebuie să fim pregătiţi şi pentru faptul că Rusia ar putea deconecta Estonia, Letonia şi Lituania de la reţeaua lor de electricitate”, a declarat ea într-un discurs televizat, relateaază Reuters.

„Ar fi înţelept să fim pregătiţi pentru posibile întreruperi de energie electrică – asta include autorităţile publice, companiile şi fiecare individ”, a adăugat ea, descriind orice întrerupere ca fiind „temporară”.

Aproape 3.000 de rezervişti au fost chemaţi joi la un exerciţiu anual de apărare de o săptămână în Estonia, dar premierul a declarat că nu există o ameninţare militară imediată la adresa ţării.

Ea a făcut apel la cetăţenii ruşi care trăiesc în Estonia să ignore orice convocare pentru a lupta în Ucraina: „nu plecaţi, pentru că nu există cale de întoarcere”.

La 30 de ani de la separarea de Uniunea Sovietică de atunci şi la 17 ani de la aderarea la UE, statele baltice Lituania, Letonia şi Estonia depind încă de Rusia pentru o aprovizionare stabilă cu energie electrică.

Un proiect finanţat de UE în valoare de 1,6 miliarde de euro (1,94 miliarde de dolari) vizează deconectarea statelor baltice de la reţeaua electrică comună cu Rusia şi Belarus în 2025, în favoarea sistemului energetic descentralizat din Europa continentală.

Preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda, a declarat în iunie pentru Reuters că ţara sa este pregătită dacă Rusia o deconectează de la reţeaua regională de energie electrică, ca represalii pentru că a blocat transportul feroviar al unor bunuri ruseşti către exclava Kaliningrad.

Reţeaua europeană de reţele electrice ENTSO-E se va conecta la reţelele statelor baltice în termen de 24 de ore dacă aceste ţări vor fi deconectate de Rusia, contribuind astfel la evitarea penelor de curent, a declarat în iulie operatorul lituanian de reţele electrice Litgrid. „Dacă Rusia ne deconectează, chiar şi astăzi, am fi pregătiţi. Analiza noastră arată că furnizarea de energie nu ar fi raţionalizată, nu se aşteaptă întreruperi grave”, a declarat directorul executiv al Litgrid.

#estonia #Energie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.