Ţara europeană care se aşteaptă să rămână pe întuneric dacă Rusia deconectează reţeaua

Prim-ministrul estonian Kaja Kallas a declarat că sunt posibile pene de curent dacă Rusia va scoate statele baltice din reţeaua electrică comună, anunţând un exerciţiu de pregătire a apărării.

„Trebuie să fim pregătiţi şi pentru faptul că Rusia ar putea deconecta Estonia, Letonia şi Lituania de la reţeaua lor de electricitate”, a declarat ea într-un discurs televizat, relateaază Reuters.

„Ar fi înţelept să fim pregătiţi pentru posibile întreruperi de energie electrică – asta include autorităţile publice, companiile şi fiecare individ”, a adăugat ea, descriind orice întrerupere ca fiind „temporară”.

Aproape 3.000 de rezervişti au fost chemaţi joi la un exerciţiu anual de apărare de o săptămână în Estonia, dar premierul a declarat că nu există o ameninţare militară imediată la adresa ţării.

Ea a făcut apel la cetăţenii ruşi care trăiesc în Estonia să ignore orice convocare pentru a lupta în Ucraina: „nu plecaţi, pentru că nu există cale de întoarcere”.

La 30 de ani de la separarea de Uniunea Sovietică de atunci şi la 17 ani de la aderarea la UE, statele baltice Lituania, Letonia şi Estonia depind încă de Rusia pentru o aprovizionare stabilă cu energie electrică.

Un proiect finanţat de UE în valoare de 1,6 miliarde de euro (1,94 miliarde de dolari) vizează deconectarea statelor baltice de la reţeaua electrică comună cu Rusia şi Belarus în 2025, în favoarea sistemului energetic descentralizat din Europa continentală.

Preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda, a declarat în iunie pentru Reuters că ţara sa este pregătită dacă Rusia o deconectează de la reţeaua regională de energie electrică, ca represalii pentru că a blocat transportul feroviar al unor bunuri ruseşti către exclava Kaliningrad.

Reţeaua europeană de reţele electrice ENTSO-E se va conecta la reţelele statelor baltice în termen de 24 de ore dacă aceste ţări vor fi deconectate de Rusia, contribuind astfel la evitarea penelor de curent, a declarat în iulie operatorul lituanian de reţele electrice Litgrid. „Dacă Rusia ne deconectează, chiar şi astăzi, am fi pregătiţi. Analiza noastră arată că furnizarea de energie nu ar fi raţionalizată, nu se aşteaptă întreruperi grave”, a declarat directorul executiv al Litgrid.

#estonia #Energie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.