Castel Mimi – cel mai grandios proiect de restaurare a unui monument istoric din patrimoniul cultural al Moldovei

23 Sept. 2022, 17:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
23 Sept. 2022, 17:21 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Redescoperit accidental în timpul unor lucrări de reparație, castelului lui Mimi a parcurs în doar șase ani calea de la o clădire industrială până la cel mai monumental complex turistic din Republica Moldova. Ca și acum aproape 130 de ani, Castel Mimi a căpătat a doua viață prin energie unei familii ambițioase și a unui arhitect italian cu renume – Arnaldo Tranti.

CEO „Castel Mimi”, Adrian Trofim, spune că „ideea de a restaura vinăria a apărut în momentul în care participam împreună cu tatăl meu la lucrările de reparație ale pereților, când sub mai multe straturi de tencuială, am dat de pereții originali, clădiți din piatră naturală, cu o grosime de peste un metru și jumătate. Atunci familia noastră a decis să renască acest castel și istoria lui Constantin Mimi, pentru a-i readuce faima singurului castel autentic de vinuri din Republica Moldova”.

Lucrările de restaurare și reconstrucție a teritoriului adiacent au început în 2011, până atunci fiind intervievați bătrânii satului care mai țineau minte cum arăta Castelul lui Constantin Mimi și analizate pozele din arhivele din Republica Moldova, România și SUA, pentru a restabili chipul original al fațadei. Doar restaurarea fațadei a durat cinci ani, fiind utilizate materiale cât mai apropiate celor originale, cimentul pentru restaurare fiind produs din praful rămas de la șlefuirea pietrelor pereților. În procesul reconstrucției interioare au fost descoperite mai multe galerii și camera ascunse, unele dintre care conțineau adevărate comori – cum ar fi esență de ulei de petale de trandafir care erau depozitate de zeci de ani.

Designerul italian a fost găsit din întâmplare, după mai multe încercări nereușite de a lucra cu arhitecți din țările vecine. În fiecare an, familia Trofim, vizitează o vinărie renumită din țările cunoscute prin vinul lor, pentru a face schimb de experiență. În cadrul unei vizite în Bordeaux ei au fost încântați de clădirea restaurată a Chateau de Ferrand, inclusă în Mondial UNESCO. Designerul care s-a ocupat de acest proiect a și fost angajat pentru a restaura Castelul de la Bulboaca.

Pentru a ajunge la balanța ideală între accentuarea vechimii castelului, a tendințelor și materialelor moderne și tradițiilor acestor pământuri de până în perioada Civilizației Cucuteni, Arnaldo Tranti a vizitat de zeci de ori Republica Moldova, călătorind prin cele mai îndepărtate sate ale țării, studiind simbolistica utilizată în folclor, pe covoarele moldovenești și în arhitectura caselor țărănești.

Castelul este și o construcție impunătoare. Pe o suprafață de șase ha se află Castelul, un muzeu, o galerie de artă, o sală de conferințe, un hotel și șapte bungalouri unice de cinci stele, câteva săli de evenimente și un restaurant. Din acest teritoriul două hectare sunt acoperite cu teracotă, iar la construcția castelului au fost folosite peste 50 km de cablaj. Amploarea construcției este accentuată de geamurile de aproape o tonă și jumătate și ușile de circa o tonă.

Pe întreg teritoriul castelului sunt plantați peste cinci mii de copaci și arbuști, inclusiv pe terase de vară, spații pentru picnicuri și masterclass-uri de gătit, și o curte în care se desfășoară evenimente culturale mari, precum concerte, spectacole sau mese în aer liber.

Tot acest efort, de la Constantin Mimi și până la familia Trofim, au adus această piesă de patrimoniu în topul celor mai frumoase 15 vinării din lume, aceasta fiind vizitată anual de peste 30 de mii de turiști din circa 80 de țări.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.