Toyota închide fabrica din Rusia

Toyota Motor Corp a decis să-şi închidă fabrica din Rusia, se arată într-un comunicat al Ministerului rus al Industriei şi Comerţului, transmite Reuters.

Producătorul auto nipon a suspendat în martie producţia uzinei din Sankt Petersburg, din cauza perturbărilor din lanţurile de aprovizionare, şi a oprit importurile de vehicule în Rusia.

Toyota va asigura îndeplinirea tuturor obligaţiilor sale sociale, precum şi a unor plăţi semnificative către angajaţi, şi va menţine serviciile post-vânzare pentru maşinile Toyota şi Lexus, şi reţeaua de dealeri, a precizat Ministerul rus al Industriei şi Comerţului.

Publicaţia rusă Kommersant a fost prima care a anunţat planurile, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Uzina din Sankt Petersburg, care are o capacitate de 100.000 de vehicule pe an, produce modelele Camry şi RAV4, şi ar putea fi în viitor vândută, susţine Kommersant.

Oficialii Toyota nu au răspuns solicitărilor de a face comentarii.

Multe fabrici din Rusia au suspendat producţia şi au trimis angajaţii în şomaj, din cauza lipsei de componente şi a exodului producătorilor occidentali, după ce în 24 februarie Rusia a invadat Ucraina.

#toyota #fabrica #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.