Putin duce rușii la dezalcoolizare forțată. Magazinele din Rusia rămân fără whisky și coniac

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere

Potrivit ACORT, importurile de băuturi alcoolice de la marile lanțuri de retail în această perioadă au scăzut cu 60-100%.

În special, aprovizionarea cu vinuri spumante din regiunea Champagne a fost complet oprită, importurile de whisky au scăzut cu 70%, coniacul francez și berea importată au scăzut cu 60%. În acest context, prețurile de achiziție pentru alcoolul importat au crescut din februarie cu 27-40%, iar pentru unele articole cu 70%, precizează ACORT.

Importurile de alcool în Rusia sunt în scădere odată cu izbucnirea ostilităților din Ucraina și aplicarea unui nou val de sancțiuni. Potrivit rezultatelor pentru prima jumătate a anului, importurile de toate băuturile tari au scăzut cu aproape 35%, până la 32,65 milioane de litri, iar cele de whisky – cu aproape 50%, până la 11,8 milioane de litri. Ca parte a sancțiunilor, Statele Unite au interzis complet expedierea de alcool către Federația Rusă, iar UE – alcool mai mult de 300 de euro pe unitate. O serie de companii au oprit ele însele livrările sau s-au retras de pe piață. Reducerea activităților în această țară la sfârșitul lunii iunie a fost anunțată la Diageo (Bell’s, Johnnie Walker, Captain Morgan, Baileys). Iar Beam Suntory (Jim Beam) și Edrington (Macallan) au anunțat vânzarea distribuitorului rus Maxxium Russia către conducerea locală.

Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top

Totuși, asta s-ar putea să nu-l afecteze pe liderul rus, întrucât se știe despre acesta că este împotriva alcoolului, iar surse apropiate Kremlinului au declarat că Vladimir Putin este îngrijorat de consumul exagerat de alcool al liderilor de top din Rusia.

Publicația rusească cu sediul în Letonia, Meduza, face referire la mai multe surse apropiate administrației președintelui Rusiei. Potrivit acestora, Putin a început să acorde o atenție deosebită problemei abuzului de alcool, întrucât, pe fondul războiului împotriva Ucrainei, oficialii ruși au început să bea mult mai des. În special, președintele Federației Ruse este deosebit de îngrijorat de starea unor persoane din „cercul său intim”.

„Oamenii își eliberează stresul în acest fel încă din februarie. Miniștrii, adjuncții lor, chiar și unii viceprim-miniștri, angajați ai administrației prezidențiale și ai Consiliului de Securitate, unii șefi de corporații de stat și guvernatori” a spus sursa citată de publicația Meduza.

Conform aceleiași publicații, principala cauză a „stresului”, urmat de consumul excesiv de alcool, este prejudiciul cauzat Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, inclusiv sancțiunile: „S-au așezat [în februarie – n.r.] la un pahar. Unii dintre ei au fost absorbiți de băutură”, a spus sursa citată de Meduza.

Agricultura, exporturile și procesarea producției agricole ar urma să fie principalii factori care vor susține creșterea economiei Republicii Moldova în acest an. Economistul Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, afirmă că după trei ani consecutivi de scădere a exporturilor agroalimentare, din trimestrul III al anului 2025 se observă o revenire puternică.

„În acest an, ceea ce va mișca economia în sus este producția agricolă, exporturile și procesarea. Avem o îmbunătățire a situației, după ce timp de trei ani am avut o scădere continuă a tot ceea ce înseamnă exportul de producție agricolă”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, exporturile de produse agroalimentare au coborât în trei ani de la circa 1,94 miliarde de euro la 1,39 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 550 de milioane de euro. Din trimestrul III al anului 2025 însă, exporturile au revenit pe creștere și au avansat cu aproximativ 400 de milioane de euro, până la 1,79 miliarde de euro.

Ioniță spune că agricultura este principalul factor care a stat la baza acestei reveniri.

„Cel puțin la capitolul producția agroalimentară avem un motor de creștere. Factorul de bază care a dus la creșterea exporturilor moldovenești este agricultura”, a subliniat expertul.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la semințele oleaginoase, cu peste 200 de milioane de euro, cereale – 90,9 milioane de euro, ulei – 75,5 milioane de euro, fructe – 30,4 milioane de euro și reziduuri din industria alimentară – 13 milioane de euro.

În schimb, exporturile de legume s-au redus cu 3,8 milioane de euro, iar cele de băuturi alcoolice cu 36,7 milioane de euro.

Economistul a atras atenția și asupra structurii exporturilor agricole. Dacă în anii 2000 aproximativ 75% din exporturile agroalimentare erau reprezentate de produse finite și doar 25% de materie primă, în prezent raportul este aproape invers.

Produsele finite reprezintă aproximativ 31% din exporturile agroalimentare, cu o valoare de circa 554 de milioane de euro, în timp ce materia primă a ajuns la 69%, respectiv aproximativ 1,235 miliarde de euro.

„Începând cu 2024 avem o creștere bruscă a exporturilor de materie primă, iar scăderea din ultima perioadă a fost determinată de scăderea producției finite, în special a exportului de ulei de floarea-soarelui”, a explicat Ioniță.

Balanța comercială la produsele agroalimentare începe, de asemenea, să se îmbunătățească. În trimestrul II al anului 2025, calculată în valoare anuală, aceasta ajunsese la un deficit de circa 60 de milioane de euro. Situația s-a ameliorat ulterior, în condițiile în care exporturile au crescut mai rapid decât importurile.

Totuși, Republica Moldova este încă departe de performanța din 2022, când balanța comercială agroalimentară era pozitivă cu aproximativ 600 de milioane de euro.

Situația rămâne mai dificilă în cazul produselor alimentare procesate și băuturilor. Deficitul comercial pe acest segment a ajuns la 223 de milioane de euro în trimestrul III al anului 2025, iar în trimestrul II al anului 2026 s-a redus la circa 160 de milioane de euro.

„Situația se îmbunătățește, dar tot rămâne negativă balanța comercială cu produse alimentare procesate”, a spus economistul.

Unul dintre cele mai dinamice segmente este cel al semințelor oleaginoase și al uleiului de floarea-soarelui. După ce exporturile au coborât la 451 de milioane de euro în 2024, acestea au ajuns la 731 de milioane de euro în trimestrul II al anului 2026, depășind chiar recordul de 725 de milioane de euro din 2022.

Și exporturile de cereale și-au revenit. După un nivel de 234 de milioane de euro în 2025, acestea au ajuns la 303 milioane de euro în trimestrul II al anului curent.

Totuși, prețurile rămân o problemă. În cazul grâului, prețul mediu de export a coborât de la 5,8 lei/kg în trimestrul III al anului 2022 la 3,6 lei/kg în trimestrul III al anului 2025, după care a crescut ușor la 3,9 lei/kg în trimestrul II din 2026.

„Astăzi, un producător moldovean care vinde grâu o face la jumătate din valoarea pe care a avut-o în 2022”, a remarcat Ioniță.

Pe de altă parte, exporturile de produse alcoolice au scăzut. După ce în 2024 ajunseseră la 251 de milioane de euro, susținute inclusiv de accesul pe piața Statelor Unite și de exportul de vermut, în trimestrul II al anului 2026 acestea au coborât la 211 milioane de euro.

Ioniță estimează că, la finalul anului, exporturile de producție agricolă ar putea depăși din nou pragul de 10% din PIB. În trimestrul II al anului 2026, ponderea acestora era de 9,7%, în creștere față de 8,9% în 2025.