Apple a renunţat la planurile de a majora producţia de telefoane iPhone 14

Gigantul Apple a renunţat la planurile care vizau majorarea producţiei pentru cele mai noi versiuni de telefoane iPhone. Decizia vine după ce creşterea comenzilor nu s-a materializat, au declarat pentru Bloomberg mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Potrivit surselor, care au dorit să îşi păstreze anonimatul, Apple a cerut furnizorilor să îşi reducă eforturile destinate majorării ritmului de asamblare pentru telefoanele iPhone 14, cu până la şase milioane de unităţi în a doua jumătate a acestui an. Conform noilor estimări, Apple se aşteaptă să producă 90 de milioane de telefoane din familia iPhone 14 până la finele anului, cifră similară cu aceeași perioadă a anului trecut.

O serie de surse au adăugat că cererea pentru modelele mai scumpe iPhone 14 Pro este mai mare decât pentru versiunile mai ieftine. În consecinţă, cel puţin un furnizor al Apple a decis să îşi redirecţioneze capacităţile de producţie dinspre modelele mai ieftine de iPhone 14 spre modelele premium.

Imediat după publicarea acestor informaţii, acţiunile Apple au scăzut cu până la 3,3% în tranzacţiile care preced deschiderea oficială a burselor americane, ceea ce a afectat şi evoluţia indicelui bursier Nasdaq 100, care a pierdut până la 1,5%. Scăderi au înregistrat şi acţiunile unor importanţi furnizori ai Apple, precum producătorul de cipuri Taiwan Semiconductor Manufacturing Co., ale cărui acţiuni au pierdut 2,2% din valoare, precum şi acţiunile Hon Hai Precision Industry Co., cel mai mare producător de telefoane iPhone, care au scăzut cu 2,9%.

În săptămânile de dinaintea dezvăluirii telefoanelor iPhone 14, Apple şi-a îmbunătăţit estimările de vânzări, astfel că unii dintre furnizori au început să facă pregătiri pentru o majorare de până la 7% a comenzilor venite de la grupul american. Noile estimări referitoare la producţia a 90 de milioane de telefoane din familia iPhone 14 până la finele anului sunt în linie cu prognozele originale publicate de Apple la începutul verii.

Unul dintre motive pentru a renunța la planurile de a majora producția de iPhone 14, este criza economică din China, vânzările de dispozitive mobile fiind afectate. În plus, la nivel global, cererea pentru echipamente electronice personale a fost afectată de explozia inflaţiei, temerile de recesiune şi perturbările create de războiul din Ucraina. Analiştii de la firma de studii de piaţă IDC estimează că piaţa mondială de smartphone-uri se va diminua cu 6,5% în acest an, până la 1,27 miliarde unităţi.

#iPhone 14 #productie #smartphone #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.