Miliardarii lumii sparg recordurile: averea combinată atinge 15,8 trilioane de dolari

Averea ultra-bogaților din întreaga lume a atins un nou maxim istoric, potrivit raportului anual al băncii elvețiene UBS. Numărul miliardarilor a crescut cu 196 în acest an, exclusiv persoane care și-au construit singure averea, iar grupul global numără acum aproape 3 000 de membri. Acești nou-veniți au adăugat 386,5 miliarde de dolari la averea totală, care se ridică acum la 15,8 trilioane de dolari, a doua cea mai mare creștere consemnată în ultimul deceniu.

Cei mai mulți dintre noii miliardari au reușit în domenii precum software-ul de marketing, genetică, catering, infrastructură și gaze naturale lichefiate, iar tendința este dominată de antreprenori din SUA și Asia-Pacific.

Raportul arată că sectorul tehnologic a înregistrat o creștere de 23,8% a averilor miliardarilor, în timp ce industria europeană de lux scade în fața competiției chineze, iar retailul și consumul au pierdut ritmul. Cea mai rapidă explozie s-a produs în industrie, unde averea a crescut cu 27,1%, până la 1,7 trilioane de dolari, un sfert fiind generat de cei care au intrat în clubul miliardarilor anul acesta. În domeniul serviciilor financiare, averile au crescut cu 17%, până la 2,3 trilioane de dolari – impulsionate inclusiv de evoluția criptomonedelor.

Benjamin Cavalli, șef în cadrul UBS, a remarcat că anul 2025 a adus cel mai mare transfer intergenerațional de avere de când se publică raportul: 91 de moștenitori au preluat 297,8 miliarde de dolari.

Totodată, femeile ultra-bogate rămân minoritare, reprezentând doar 15% din total (374 persoane), dar averea lor medie a crescut de două ori mai rapid ca cea a bărbaților, tendință menținută de patru ani. Executivii notează că femeile sunt mai prudente, mai disciplinate și investesc mai mult în sustenabilitate, impact social și filantropie.

Raportul UBS arată și că miliardarii sunt tot mai mobili: 36% dintre respondenți au schimbat cel puțin o dată țara de domiciliu, iar 9% se gândesc la relocare. Motivele principale sunt calitatea vieții, riscurile geopolitice și optimizarea fiscală.

În materie de investiții, America de Nord rămâne destinația preferată, urmată de Europa de Vest și China Mare. SUA au condus topul miliardarilor nou-intrați: 92 de antreprenori, cu o avere cumulată de 179 miliarde de dolari, printre care Ben Lamm (Colossal), lideri ai Stonepeak și fondatorii Venture Global. Asia a avut, de asemenea, un an puternic, cu 61 de noi miliardari și 124,4 miliarde de dolari acumulați – printre ei frații Zhang (Mixue Ice Cream & Tea), Justin Sun (TRON) și Hao Tang (AppLovin).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#ultra-bogații #avere #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue