Românii au venit în Republica Moldova să facă afaceri din lumină, dar le-a fost electrocutat businessul

Doi ani în urmă Electrica Furnizare, parte a grupului Electrica (48,8% este deținut de statul român), deschidea o reprezentanță la Chișinău ca prim pas de intrare pe piața Republicii Moldova, iar acum este în prag de incapacitate de plată, scrie mold-street.com.

Cu un portofoliu de circa 3,8 milioane de clienţi, majoritatea casnici, Electrica Furnizare, parte a grupului Electrica din România, listat din 2014 la Bursa de la Bucureşti, a fost săptămâna trecută la un pas de intrarea în incapacitate de plată, spun surse din piaţă, citate de zf.ro.

Potrivit Ziarului Financiar, în ultima lună acţiunile Electrica au scăzut accelerat, respectiv 25% pe o bursă în scădere cu 12% prin prisma indicelui principal BET. Electrica a ajuns la o valoare de piaţă de circa 2,2 miliarde lei românești (circa 450 milioane euro).

Spre comparaţie, în urma ofertei de listare de 1,95 miliarde lei românești din 2014, Electrica ajungea la bursa de la Bucureşti ca o companie de 3,8 miliarde lei românești (circa 800 milioane euro). De la începutul lui 2022 acţiunile grupului au pierdut 36% din valoare

„În ultima clipă, statul a virat nişte bani în avans, bani pe care oricum trebuia să îi dea, dar s-a grăbit un pic şi astfel a fost evitată situaţia.

Traderii de la care Electrica Furnizare îşi făcea achiziţiile sau Transelectrica erau cu hârtiile pe masă“, spun surse din piaţă citate de ZF

Prăbuşirea unui jucător de talia Electrica Furnizare este unul dintre cele mai negre scenarii care poate avea loc pe piaţa energiei din România, furnizorul fiind cel care asigură de fapt circuitul banilor din toată piaţa. Dacă firmele de furnizare nu au bani, producătorii mai departe nu sunt plătiţi, iar consumatorii riscă să rămână fără energie, constată publicația financiară.

În decembrie 2020, Electrica Furnizare, filială a Grupului Electrica din România anunță că deschide o sucursală la Chișinău. Electrica făcea astfel primul pas spre intrarea pe piața din Republica Moldova, după ce anterior au mai fost astfel de tentative. De exemplu, în 2018-2019 s-a vehiculat că a dorit să cumpere activele grupului Gas Natural Fenosa, deținute în acea perioadă de gigantul spaniol Naturgy.

Spaniolii au preferat să bată palma cu cehii de la Emma Capital, care au preluat activele printr-un vehicul investițional din Cipru.

#Energie #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.