Românii au venit în Republica Moldova să facă afaceri din lumină, dar le-a fost electrocutat businessul

Doi ani în urmă Electrica Furnizare, parte a grupului Electrica (48,8% este deținut de statul român), deschidea o reprezentanță la Chișinău ca prim pas de intrare pe piața Republicii Moldova, iar acum este în prag de incapacitate de plată, scrie mold-street.com.

Cu un portofoliu de circa 3,8 milioane de clienţi, majoritatea casnici, Electrica Furnizare, parte a grupului Electrica din România, listat din 2014 la Bursa de la Bucureşti, a fost săptămâna trecută la un pas de intrarea în incapacitate de plată, spun surse din piaţă, citate de zf.ro.

Potrivit Ziarului Financiar, în ultima lună acţiunile Electrica au scăzut accelerat, respectiv 25% pe o bursă în scădere cu 12% prin prisma indicelui principal BET. Electrica a ajuns la o valoare de piaţă de circa 2,2 miliarde lei românești (circa 450 milioane euro).

Spre comparaţie, în urma ofertei de listare de 1,95 miliarde lei românești din 2014, Electrica ajungea la bursa de la Bucureşti ca o companie de 3,8 miliarde lei românești (circa 800 milioane euro). De la începutul lui 2022 acţiunile grupului au pierdut 36% din valoare

„În ultima clipă, statul a virat nişte bani în avans, bani pe care oricum trebuia să îi dea, dar s-a grăbit un pic şi astfel a fost evitată situaţia.

Traderii de la care Electrica Furnizare îşi făcea achiziţiile sau Transelectrica erau cu hârtiile pe masă“, spun surse din piaţă citate de ZF

Prăbuşirea unui jucător de talia Electrica Furnizare este unul dintre cele mai negre scenarii care poate avea loc pe piaţa energiei din România, furnizorul fiind cel care asigură de fapt circuitul banilor din toată piaţa. Dacă firmele de furnizare nu au bani, producătorii mai departe nu sunt plătiţi, iar consumatorii riscă să rămână fără energie, constată publicația financiară.

În decembrie 2020, Electrica Furnizare, filială a Grupului Electrica din România anunță că deschide o sucursală la Chișinău. Electrica făcea astfel primul pas spre intrarea pe piața din Republica Moldova, după ce anterior au mai fost astfel de tentative. De exemplu, în 2018-2019 s-a vehiculat că a dorit să cumpere activele grupului Gas Natural Fenosa, deținute în acea perioadă de gigantul spaniol Naturgy.

Spaniolii au preferat să bată palma cu cehii de la Emma Capital, care au preluat activele printr-un vehicul investițional din Cipru.

#Energie #Afaceri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.