Euro s-a prăbușit în raport cu leul moldovenesc. Cea mai joasă cotație din ultimii opt ani

Cursul stabilit pentru 29.09.22 este de 18.72 Lei/Euro, cel mai scăzut nivel din acest an, dar și din precedenții 8 ani. În 2015 valoarea minimă a Euro a fost de 18.77 Lei/Euro, sau cu 4 bani mai mult decât azi. Ultima dată Euro a înregistrat o valoare mai mică în decembrie 2014.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că în raport cu euro, leul s-a depreciat. „Aprecierea este determinată de creșterea ofertei de valută din partea persoanelor fizice, dar și de intrări masive de valută în țară, inclusiv de la partenerii de dezvoltare”.

Pe plan extern, dolarul a devenit mai puternic în raport cu euro. „Aprecierea dolarului și deprecierea Euro pe plan internațional la rândul său este determinată de: a) politica întârziată a instituțiilor, financiare din Europa la combaterea inflației, b) incertitudinea și criza economică, care orientează investitorii spre USD, c) criza energetică din Europa, d) războiului din Ucraina, care afectează securitatea energetică a Europei mult mai tare decât alte regiuni ale lumii. Toți acești factori pe termen scurt dezavantajează EURO și provoacă depreciere lui”.

Această tendință de depreciere a Euro o considerăm una de scurtă durată, iar pe termen mediu cred că vom asista la o revenire a Euro.

Pentru oamenii care primesc remitențe în Euro această depreciere este una dramatică. Să nu uităm că 2/3 din remitențe sunt anume în Euro. Inflația și deprecierea EURO a dus la acea că inflația în Euro în Moldova este de peste 50%. Altfel spus cea ce anul trecut putea fi procurat cu 100 Euro în prezent sunt necesari deja 150 Euro.

#cotații #depreciere #euro #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.