Cel mai mare dezastru produs de gazul metan. Estimările experților cu privire la scurgerile din conductele Nord Stream

29 Sept. 2022, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Sept. 2022, 11:43 // Actual //  bani.md

Scurgerile de metan din gazoductele Nord Stream vor avea consecințe foarte grave asupra mediului înconjurător. Experții estimează că este vorba despre cea mai mare scurgere de gaz cu efect de seră care a fost înregistrată vreodată. În Marea Baltică au fost pompată o cantitate de gaze echivalentă cu o treime din totalul emisiilor anuale ale Danemarcei. Aceasta este de departe, cea mai mare scurgere de gaz înregistrată vreodată, peste cea înregistrată în dezastrul de la Aliso Canyon.

Scurgerile prin gazoductele Nord Stream 1 și 2 ar putea degaja de cinci ori mai mult gaz cu efect de seră faţă de dezastrul de la Aliso Canyon. Aceasta a fost cea mai mare eliberare terestră de metan cunoscută. Este echivalentul unei treimi din totalul emisiilor anuale de gaze cu efect de seră ale Danemarcei, după cum a avertizat miercuri un oficial danez.

„Oricine a ordonat acest lucru ar trebui să fie urmărit penal pentru crime de război şi să meargă la închisoare”, a declarat Rob Jackson, un climatolog de la Universitatea Stanford.

Autoritățile din țările occidentale suspectează că este vorba despre un sabotaj. Mai mulți oficiali europeni şi experţi în energie sunt de părere că, cel mai probabil, Rusia este vinovată. Regimul lui Vladimir Putin este principalul beneficiar de pe urma prețurilor în creștere de pe piața de energie. Sunt și alții, însă, care au avertizat că nu trebuie indicat un vinovat până când anchetatorii nu vor determina ce s-a întâmplat.

Conform estimărilor oficiale, în cel mai pesimist scenariu al guvernului danez, vor fi degajate în Marea Baltică 778 de milioane de metri cubi de gaz. Este echivalentul a jumătate de milion de tone de metan. Prin comparație, la dezastrul de la Aliso Canyon au fost eliberate 90 -100.000 de tone metrice.

Andrew Baxter, inginer chimist în cadrul grupului de mediu EDF, a considerat că estimarea daneză este probabil prea mare. După propriile sale aprecieri, cantitatea de gaze va fi mai mică, dar totuși mai mult decât dublă față de dezastrul de la Aliso Canyon.

„Este catastrofal pentru climă”, a comentat acesta.

Metanul văzut bolborosind la suprafaţa apei este un indiciu al unui „flux ascendent puternic”, este de părere Paul Balcombe, reprezentant al departamentului de inginerie chimică de la Imperial College din Londra.

Pierderea de presiune în conductă a făcut ca o cantitate mare de gaz să fie deja pierdută, însă impactul total urmează să fie stabilit. Balcombe a precizat că, probabil, va fi semnificativ.

Metanul este un contribuitor major la schimbările climatice, fiind responsabil pentru o parte semnificativă a perturbărilor climatice cu care oamenii se confruntă deja. Acest lucru se datorează faptului că este de 82,5 ori mai puternic decât dioxidul de carbon în ceea ce priveşte absorbţia căldurii solare şi încălzirea Pământului, conform Associated Press.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.