Nr 2 în telefonia din Moldova, cu politician singurul miliardar nepalez, care a finanțat un templu Shiva

Operatorul de telecomunicații Moldcell, cu sediul în Chișinău, preluat în anul 2020 de Caudhary Group, multinațională cu capital nepalez, are intenția de a se lista la Bursa de Valori București. Compania, cu a 2-a cotă de piață pe segmentul telefoniei din Republica Moldova, ar urma să vină la cota pieței locale, însă nu mai devreme de banca maib, de asemenea din Basarabia, care are planuri de a intra în ringul bursier românesc anul viitor, conform informațiilor Profit.ro.

Pe un drum deschis în anul 2018 de producătorul de vinuri Purcari Wineries (WINE), companii din Basarabia ar urma să se listeze pe piața locală de capital. La Forumul Moldova – Romania: Capital Bridges, organizat la jumătatea acestei luni, reprezentanții Bursei de Valori București și-au anunțat intenția de a lega punți peste Prut prin atragerea firmelor din Republica Moldova pentru a se finanța folosind platforma lor.

Inedit, acest pod ar putea fi folosit pentru intrarea capitalului nepalez în România. Moldcell, furnizor de servicii de telefonie mobilă și internet în Basarabia, recent achiziționat de un mare grup asiatic, are intenții de listare la BVB.

Compania de peste Prut ar urma să acopere un domeniu care este reprezentat de Digi Communications (DIGI) la BVB, piață unde povestea listării Romtelecom – repetată obsesiv la începutul secolului – nu s-a materializat vreodată. Cu un număr de 1,6 milioane utilizatori în anul 2021, Moldcell deține a 2-a cotă de piață din Republica Moldova, după filiala locală a Orange.

Suedezii și nepalezii – tranzacție majoră la Chișinău

Societatea, care operează încă din anul 2000, a fost vândută în martie 2020 către Chaudhary Group, cea mai importantă multinațională din Nepal, care grupează 160 de companii în 35 de țări, deține 123 de mărci și are aproximativ 15.000 de angajați.

Grupul este deținut de Binod Kumar Chaudhary, în vârstă de 67 de ani, creditat ca singurul miliardar nepalez de revista Forbes, la nivelul anului 2019 averea netă a acestuia fiind estimată la 1,7 miliarde dolari. Omul de afaceri are și activitate politică, fiind reprezentant în Parlamentul național.

Vânzătorul Telia Company AB, corporație deținută de guvernul Suediei, a înstrăinat pachetul de 100% din Moldcell către CG Cell Technologies DAC, firmă parte a grupului nepalez, înregistrată în Irlanda și care îi are ca acționari pe fiii lui Binod Chaudhary, respectiv Rahul și Varun Chaudhary.

Într-o secvență de listări așteptată, din Republica Moldova, Moldcell ar urma să vină la cota BVB după banca maib, care și-a anunțat intenția pentru anul viitor, compania telecom urmând să fie o prezență importantă a unei firme având ca acționar majoritar un grup asiatic.

Moldcell a avut pierderi în ultimii 3 ani, care s-au ridicat la 55,65 milioane lei moldovenești (3,15 milioane dolari) anul trecut, însă reduse de la 103,62 milioane lei moldovenești (5,99 milioane dolari) în anul tranzacției 2020 și 109,55 milioane lei moldovenești (6,23 milioane dolari) în 2019.

Cine sunt nepalezii care vor la BVB

Operatorul de telefonie cu 335 de angajați are acum un acționar puternic, Chaudhary Group fiind un consorțiu care are ținta atingerii unor afaceri de 5 miliarde dolari pentru anul 2025. Începuturile acestuia se leagă de Bhuramall Chaudhary, bunicul actualului proprietar, care a deschis în capitala Neplalului, Kathmandu, un magazin care vindea textile din import.

Grupul a câștigat în relevanță în anul 1957, când a început să opereze hotelul Crowne Plaza din Kathmandu, ulterior extinzându-se în mai multe sectoare, operațiuni fiind atât în parcul industrial CG inaugurat în Nepal în anul 1995, dar și în terțe țări.

Inedit, ilustrare a forței grupului, acesta a finanțat construcția unui templu hindus dedicat zeității Shiva. Finalizat în anul 2017, situl religios Shashwat Dham, care include școli ale învățăturii hinduse și un centru de meditație yoga, a devenit cel mai vizitat din Nepal.

Dincolo de acționarul puternic, Moldcell, companie cu vânzări nete de 1,19 miliarde lei moldovenești (67,18 milioane dolari) anul trecut, operează pe o piață a telecomunicațiilor în suferință în Republica Moldova.

Deși numărul de utilizatori a crescut la un maxim de 4,7 milioane persoane și firme, în 2021 veniturile agregate de 2,9 miliarde lei moldovenești (155,95 milioane dolari) erau doar la nivelul celor din anul 2008, conform datelor centralizate de reglementatorul de la Chișinău al pieței locale de telecomunicații.

Pe o piață în care basarabenii au vorbit 6,68 miliarde minute anul trecut, Moldcell a înregistrat un venit mediu lunar pe utilizator (ARPU) de 56,4 lei (12,10 dolari), fiind cel mai mic între competitorii Orange Moldova și Moldtelecom.

La sfârșitul anului trecut, Moldcell avea active totale de 1,70 miliarde lei moldovenești (96,41 milioane dolari), în scădere cu 7,60% față de cele de 1,84 miliarde lei moldovenești (106,26 milioane dolari) auditate de PwC pentru finalul anului 2020.

#templu #moldcell #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie