Prețul petrolului a scăzut din cauza temerilor privind scăderea cererii

Prețurile petrolului au scăzut marți în condițiile în care un dolar american mai puternic și o erupție a cazurilor de COVID-19 în China au ridicat îngrijorări privind încetinirea cererii globale, scrie Reuters.

Contractele futures pe țițeiul Brent au închis la 95,98 dolari pe baril, în scădere cu 21 de cenți, sau 0,2%, după ce au coborât cu 1,73 dolari în sesiunea precedentă.

Țițeiul american West Texas Intermediate a fost cotat la 90,82 dolari barilul, în scădere cu 31 de cenți sau 0,3%, după ce a pierdut 1,51 dolari în sesiunea anterioară.

„Datele privind locurile de muncă au întărit așteptările privind o nouă creștere a ratei dobânzii la reuniunea Fed de luna viitoare, și lasă loc apariției riscului de scădere pentru cererea globală de petrol”, au spus analiștii ANZ Research.

Politica zero COVID-19 susținută de China înaintea Congresului Partidului Comunist „nu ajută” cererea, au adăugat analiștii.

Cazurile de COVID-19 din China, al doilea cel mai mare consumator de petrol din lume, au crescut la cel mai mare nivel din august.

Activitatea de servicii din China s-a contractat în septembrie pentru prima dată în ultimele patru luni, pe măsură ce restricțiile pandemice s-au înăsprit.

#cotații #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.