România se zgaibără în Schengen! Olanda îi taie avântul: Procesul necesită timp

Olanda este ultimul stat care nu şi-a precizat clar poziţia faţă de dorinţa României de a intra, în 2022, în spaţiul Schengen. Ambasadorul Olandei la Bucureşti a declarat pentru Europa Liberă că răspunul nu ar fi unul pozitiv, pentru moment.

Roelof van Ees, ambasadorul în România al Ţărilor de Jos, a declarat pentru Europa Liberă, care este poziţia oficială a ţării sale cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen.

Răspunsul acestuia nu a fost unul concret, cu atât mai puţin afirmativ: „Poziţia olandeză cu privire la extinderea Schengen este simplă: atunci când cerinţele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informaţii actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen”.

Potrivit declaraţiei, Olanda va ţine cont de un aspect important în momentul în care va lua decizia, şi anume progresele Bucureştiului în domeniul Justiţiei şi al statului de drept din România. De asemenea, România trebuie să respecte normele care se referă „atât la implementarea acquis-ului Schengen, cât şi la statul de drept (MCV)”.

Cu toate acestea, răspunul Olandei ar putea fi afirmativ, însă, după ce situaţia României va fi analizată. „Când aceste informaţii sunt disponibile, trebuie să cântărim acele informaţii, şi la nivel politic. Acest lucru necesită timp”, a precizat Roelof van Ees.

Posibila aprobare a Olandei pentru aderarea României trebuie să fie acceptată şi de parlamentul din Haga, oraşul în care sunt sediile instituţiilor guvernamentale şi legislative din Ţările de Jos. „Guvernul olandez va solicita aprobarea prealabilă a parlamentului olandez cu privire la o decizie privind aderarea la Schengen”.

Premierul Olandei, Mark Rutte, vizitează miercuri România. Vizita acestuia are loc cu două luni înainte de un vot decisiv în Consiliul UE pentru o eventuală aderare a României la spaţiul Schengen.

#Schengen #Olanda #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.