Într-o săptămână rușii au făcut praf 30% din centralele electrice ale ucrainenilor

18 Oct. 2022, 19:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Oct. 2022, 19:45 // Actual //  bani.md

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat Rusia marți, 18 octombrie, că a distrus 30% din centralele electrice ale țării în urma bombardamentelor începute în urmă cu aproximativ o săptămână, se arată în mesajul președinteului ucrainean pe canalul său de Telegram.

”Un alt tip de atacuri teroriste rusești. Din 10 octombrie, 30% dintre centralele electrice ucrainene au fost distruse, provocând pene de curent masive în întreaga țară”, a scris Zelenski pe Twitter. În acest context, liderul de la Kiev a reiterat că ”nu a mai rămas spațiu pentru negocieri cu regimul lui Putin.”

Marți, Kievul şi mai multe regiuni ucrainene înregistrau pene de curent electric şi de apă, în urma unor noi atacuri ruseşti care au vizat infrastructuri esenţiale. Printre regiunile în care au fost raportate explozii se află și Harkov și Zaporojie.

Atacurile asupra infrastructurilor energetice din Ucraina au fost confirmate de armata rusă.

”Forţele armate ruse au continuat să lovească cu arme aeriene şi maritime de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune comandamentul militar şi sistemele energetice ale Ucrainei”, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova marți, în raportul său zilnic. Documentul afirmă că ”toate ţintele au fost atinse.”

02 Sept. 2026, 10:26
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Sept. 2026, 10:26 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Reducerea cu peste 250 de milioane de lei a finanțării destinate proiectului de reabilitare a infrastructurii Căii Ferate din Moldova este determinată de ritmul mai lent de implementare a investițiilor. Explicația a fost oferită de ministraul Finanțelor, Victoria Belous, în contextul rectificării bugetului de stat pentru anul 2026.

Potrivit ministrul, mai multe proiecte investiționale nu avansează în ritmul prevăzut atunci când au fost planificate alocările în Legea bugetului de stat. În aceste condiții, menținerea banilor rezervați pentru lucrări care nu vor putea fi executate până la sfârșitul anului nu ar fi justificată.

„Avem un ritm de implementare nu după cum este planificat în Legea bugetului, pe mai multe proiecte. Calea Ferată este unul dintre proiectele investiționale. Companiile care prestează servicii au estimat că nu vor face volumul planificat pentru care noi avem rezervați bani în buget”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a precizat că situația nu vizează exclusiv CFM, ci mai multe proiecte investiționale. Autoritățile au fost informate că o parte dintre lucrările și serviciile programate pentru 2026 nu vor putea fi realizate în volumul prevăzut inițial.

„Nu este rațional să menținem acești bani bugetați, deoarece ne-au informat că nu vor presta toate serviciile care au fost planificate. Această referință este valabilă pentru toate proiectele investiționale”, a explicat Belous.

Potrivit proiectului de rectificare analizat de BANI.MD, una dintre cele mai mari reduceri vizează proiectul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, unde cheltuielile sunt diminuate cu 257,8 milioane de lei.

Rectificarea bugetară prevede, în total, reducerea cu 959,8 milioane de lei a cheltuielilor pentru proiectele finanțate din surse externe. Printre proiectele afectate se numără și construcția noului penitenciar din Chișinău, cu o reducere de 250 milioane de lei, programul de dezvoltare a pădurilor – minus 230,1 milioane de lei, modernizarea mașinilor și echipamentelor agricole – minus 161 milioane de lei, precum și proiectul de gestionare a riscurilor de dezastre și reziliență climatică – minus 144,5 milioane de lei.

În același timp, Guvernul propune majorarea cheltuielilor bugetului de stat cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile ar urma să crească cu 600,5 milioane de lei. Deficitul bugetului de stat va fi astfel majorat cu aproximativ 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB.

Belous a declarat că majorarea veniturilor se bazează inclusiv pe încasări mai mari din impozite și taxe, autoritățile mizând în special pe venituri suplimentare din TVA și impozitul pe venit.