VISA: Cele mai multe furturi de bani de pe carduri sunt legate de comerțul electronic

Un studiu VISA arată că 75% dintre fraude și încălcarea securității datelor la nivel mondial sunt legate de comerțul electronic.

Aproape 3/4 dintre cazurile de fraudă și scurgerile de date identificate de echipa Visa International Risk au vizat jucători de pe piața comerțului electronic – în special, acestea au fost atacuri care au folosit inginerie socială, malware și atacuri de phishing. Proprietarii de criptomonede sunt, de asemenea, expuși riscului: împotriva lor sunt folosite noi programe malware, axate pe portofele sub forma extensiei de browser și a serviciului de cripto bridge.

„Pe măsură ce comerțul cu amănuntul revine la nivelurile de dinaintea pandemiei, fraudatorii caută din nou vulnerabilități de securitate în magazinele fizice și continuă să profite de escrocherii în comerțul electronic prin malware, ransomware și atacuri de phishing”, a declarat Paul Fabara, director de management al riscurilor Visa.

Aproape trei sferturi din fraudele și încălcările de date identificate de echipa Visa Global Risk au implicat jucători de comerț electronic, cel mai frecvent atacuri de inginerie socială și ransomware. Atacurile de skimming digital care vizează platformele de comerț electronic și care integrează coduri terțe sunt foarte frecvente.

Aceste atacuri scot în evidență necesitatea întreprinderii unor măsuri de securitate puternice pe site-urile web ale comercianților și pe paginile de plată, demonstrând necesitatea de a ne asigura că pe paginile sensibile ale titularilor de carduri nu sunt utilizate codurile externe. Potrivit sondajului „Mișcarea banilor într-o lume digitală | MIT Technology Review, 42% dintre respondenți afirmă că măsurile de securitate sunt importante pentru clienții lor, iar 59% admit că amenințările de securitate cibernetică sunt cea mai mare provocare pentru extinderea plăților digitale. Mulți acordă prioritate funcțiilor de securitate avansate, cum ar fi jetoanele digitale (32%), inteligența artificială și autorizarea avansată (43%).

Pe lângă atacurile asupra monedelor tradiționale, atacatorii folosesc noi tactici pentru a înșela utilizatorii de criptomonede, inclusiv noile programe malware direcționate spre portofel, ca extensie de browser pentru utilizatorii de criptomonede, și inovații în schemele de phishing și inginerie socială. Serviciile Cryptobridge sunt, de asemenea, o țintă. Din ianuarie până în februarie 2022, trei furturi majore care exploatează vulnerabilități în diferite servicii-punte au adus hoților cibernetici peste 400 de milioane de dolari.

#Furturi #carduri #Visa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.