VISA: Cele mai multe furturi de bani de pe carduri sunt legate de comerțul electronic

Un studiu VISA arată că 75% dintre fraude și încălcarea securității datelor la nivel mondial sunt legate de comerțul electronic.

Aproape 3/4 dintre cazurile de fraudă și scurgerile de date identificate de echipa Visa International Risk au vizat jucători de pe piața comerțului electronic – în special, acestea au fost atacuri care au folosit inginerie socială, malware și atacuri de phishing. Proprietarii de criptomonede sunt, de asemenea, expuși riscului: împotriva lor sunt folosite noi programe malware, axate pe portofele sub forma extensiei de browser și a serviciului de cripto bridge.

„Pe măsură ce comerțul cu amănuntul revine la nivelurile de dinaintea pandemiei, fraudatorii caută din nou vulnerabilități de securitate în magazinele fizice și continuă să profite de escrocherii în comerțul electronic prin malware, ransomware și atacuri de phishing”, a declarat Paul Fabara, director de management al riscurilor Visa.

Aproape trei sferturi din fraudele și încălcările de date identificate de echipa Visa Global Risk au implicat jucători de comerț electronic, cel mai frecvent atacuri de inginerie socială și ransomware. Atacurile de skimming digital care vizează platformele de comerț electronic și care integrează coduri terțe sunt foarte frecvente.

Aceste atacuri scot în evidență necesitatea întreprinderii unor măsuri de securitate puternice pe site-urile web ale comercianților și pe paginile de plată, demonstrând necesitatea de a ne asigura că pe paginile sensibile ale titularilor de carduri nu sunt utilizate codurile externe. Potrivit sondajului „Mișcarea banilor într-o lume digitală | MIT Technology Review, 42% dintre respondenți afirmă că măsurile de securitate sunt importante pentru clienții lor, iar 59% admit că amenințările de securitate cibernetică sunt cea mai mare provocare pentru extinderea plăților digitale. Mulți acordă prioritate funcțiilor de securitate avansate, cum ar fi jetoanele digitale (32%), inteligența artificială și autorizarea avansată (43%).

Pe lângă atacurile asupra monedelor tradiționale, atacatorii folosesc noi tactici pentru a înșela utilizatorii de criptomonede, inclusiv noile programe malware direcționate spre portofel, ca extensie de browser pentru utilizatorii de criptomonede, și inovații în schemele de phishing și inginerie socială. Serviciile Cryptobridge sunt, de asemenea, o țintă. Din ianuarie până în februarie 2022, trei furturi majore care exploatează vulnerabilități în diferite servicii-punte au adus hoților cibernetici peste 400 de milioane de dolari.

#Furturi #carduri #Visa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.