Studiu: Europenii vor să vadă cum pot fi conectate calea ferată moldovenească și ucraineană la cea comunitară

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiţii (BEI) au lansat un studiu de pre-fezabilitate pentru a evalua cum pot fi conectate mai bine reţelele feroviare din Ucraina şi Republica Moldova cu reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), informează un comunicat de presă al BEI.

Ecartamentul şinelor de cale ferată din majoritatea UE este diferit de cel din ţările din fosta URSS, ceea ce face dificilă livrarea mărfurilor în ambele direcţii. Această problemă poate fi rezolvată prin extinderea ecartamentului şinelor de cale ferată din UE peste graniţele Poloniei şi României în Ucraina şi Republica Moldova.

Studiul de pre-fezabilitate lansat pe 21 octombrie este un pas important în pregătirea unei mai bune conectivităţi între UE, Ucraina şi Republica Moldova după război.

„Acest studiu este una dintre măsurile pe termen mediu şi lung prevăzute în Planul de acţiune pentru culoarele de solidaritate şi de asemenea are o legătură strânsă cu propunerea Comisiei din luna iulie, privind extinderea reţelei TEN-T în Ucraina şi Republica Moldova. În acest fel pregătim cadrul pentru soluţii pe termen lung, sprijinim Ucraina în schimburile sale comerciale de după război şi reconstrucţia ţării”, a declarat comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

JASPERS, divizia de consultanţă tehnică a BEI, este responsabilă de finalizarea studiului de pre-fezabilitate până în luna mai 2023, în strânsă cooperare cu toate ţările implicate, scrie Agerpres.

În luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a anunţat că şi-a modificat propunerea legislativă din luna decembrie 2021 privind revizuirea Regulamentului pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), în ideea prelungirii a patru coridoare TEN-T până în Ucraina şi Republica Moldova. Printre modificările avute în vedere de Comisie se numără în special prelungirea Coridorul Marea Nordului – Marea Baltică via Lvov şi Kiev până la Mariupol, prelungirea Coridorului TEN-T Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee până la Odesa via Lvov şi Chişinău precum şi prelungirea coridoarelor Marea Baltică-Marea Adriatică şi Rin-Dunăre până la Lvov.

#cale ferata #Republica Moldova #Ucraina #BEI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom