Studiu: Europenii vor să vadă cum pot fi conectate calea ferată moldovenească și ucraineană la cea comunitară

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiţii (BEI) au lansat un studiu de pre-fezabilitate pentru a evalua cum pot fi conectate mai bine reţelele feroviare din Ucraina şi Republica Moldova cu reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T), informează un comunicat de presă al BEI.

Ecartamentul şinelor de cale ferată din majoritatea UE este diferit de cel din ţările din fosta URSS, ceea ce face dificilă livrarea mărfurilor în ambele direcţii. Această problemă poate fi rezolvată prin extinderea ecartamentului şinelor de cale ferată din UE peste graniţele Poloniei şi României în Ucraina şi Republica Moldova.

Studiul de pre-fezabilitate lansat pe 21 octombrie este un pas important în pregătirea unei mai bune conectivităţi între UE, Ucraina şi Republica Moldova după război.

„Acest studiu este una dintre măsurile pe termen mediu şi lung prevăzute în Planul de acţiune pentru culoarele de solidaritate şi de asemenea are o legătură strânsă cu propunerea Comisiei din luna iulie, privind extinderea reţelei TEN-T în Ucraina şi Republica Moldova. În acest fel pregătim cadrul pentru soluţii pe termen lung, sprijinim Ucraina în schimburile sale comerciale de după război şi reconstrucţia ţării”, a declarat comisarul european pentru Transport, Adina Vălean.

JASPERS, divizia de consultanţă tehnică a BEI, este responsabilă de finalizarea studiului de pre-fezabilitate până în luna mai 2023, în strânsă cooperare cu toate ţările implicate, scrie Agerpres.

În luna iulie a acestui an, Comisia Europeană a anunţat că şi-a modificat propunerea legislativă din luna decembrie 2021 privind revizuirea Regulamentului pentru dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), în ideea prelungirii a patru coridoare TEN-T până în Ucraina şi Republica Moldova. Printre modificările avute în vedere de Comisie se numără în special prelungirea Coridorul Marea Nordului – Marea Baltică via Lvov şi Kiev până la Mariupol, prelungirea Coridorului TEN-T Marea Baltică-Marea Neagră-Marea Egee până la Odesa via Lvov şi Chişinău precum şi prelungirea coridoarelor Marea Baltică-Marea Adriatică şi Rin-Dunăre până la Lvov.

#cale ferata #Republica Moldova #Ucraina #BEI #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.