Agonie la Tiraspol! Enclava lui Krasnoselski, amorțită de frig și fără bani. Chișinăul cumpără gaz și curent din UE

România va mai livra încă 100 MW de curent Republicii Moldova, potrivit declarației ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, după ce ieri, 21 octombrie, pretinsul lideri de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski declară că reduce la 27% livrările de curent către Republica Moldova, iar din noiembrie la 23%. Ba mai mult, a și decretat stare de urgență în economie.

„Azi, cât și în acest weekend, nimeni nu va fi deconectat de la energia electrică. Începând de luni, vom avea un deficit mai mare de energie electrică ținând cont de anunțul MGRES de reducere a livrărilor de energie electrică. Tot luni, vom veni cu informații suplimentare despre acest deficit.

Potrivit lui, au fost identificate alte 100 MW de energie electrică care vor fi importate din România. În total, România va livra 235 MW. Totodată, Energocom finalizează procesul de înregistrare pe platforma OPCOM (operatorul de piață din România) și va putea cumpăra suplimentar, în orele de vârf, energie electrică din România. Suntem interconectați la ENTSO-E și vom putea achiziționa energie electrică de pe piața europeană.

Energia achiziționată de pe piața europeană este mai scumpă. Prețul la bursă, de exemplu, în România ajunge la 149 euro MW și ajunge la 214 euro MW în Grecia. Respectiv, în Republica Moldova tariful pentru consumatorii finali ar putea crește și el.

În prezent, consumatorii Premier Energy achită 3,15 lei Kw/h, iar cei deserviți de FEE Nord achită 3,21 lei Kw/h.

În cazul în care Republica Moldova va achiziționa energie electrică exclusiv de pe piața europeană, enclava separatistă s-ar putea cu o catastrofă umanitară, avertizează experții. Regiunea rămâne fără buget, în condițiile în care cea mai mare parte a veniturilor veneau din livrările de energie electrică pe malul drept. Or, pentru producerea energiei electrice, dar și pentru funcționarea companiilor mari, Transnistria nu achită gazul rusesc consumat de peste trei decenii, acumulând o datorie de aproximativ 8 miliarde de dolari. Rusia tolerează, fără niciun reproș, creșterea acestei datorii.

#transnistria #gaz #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.