„Pensie specială” pentru Liz Truss. Aproape 10.000 de lire sterline pe lună pentru 44 de zile de mandat

Deși este premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii, Liz Truss are dreptul să ceară și să primească pentru tot restul vieții o alocație anuală de 115.000 de lire sterline (peste 130.000 de euro) ca fost prim-ministru, scrie CNN. Liderul opoziției laburiste a făcut apel la Liz Truss să nu ceară acești bani.

Liz Truss are dreptul să primească pentru tot restul vieții acești bani în baza unui program guvernamental introdus în 1990, Alocație pentru Serviciu Public, destinat „să ajute foștii prim-miniștri care sunt încă activi în viața publică”.

Alocația se acordă pentru a acoperi costurile cu biroul și secretariatul foștilor prim-miniștri, costuri derivate din îndatoririle lor publice.

„Plățile se fac doar pentru a acoperi costurile îndeplinirii în continuare a îndatoririlor publice”, potrivit site-ului guvernului britanic.„Toți foștii prim-miniștri sunt eligibili pentru a cere această alocație”, se nai arată în document.

Alocația pentru Serviciu Public a fost stabilită la 115.000 de lire sterline pe an în 2011 și este poate fi revizuită anual de prim-ministrul în funcție.

Foștii premieri au dreptul, de asemenea, să ceară o sumă care să acopere costurile cu pensia ale foștilor lor angajați, care este de 10% din alocația de fost prim-ministru.

Din 2020 până în 2021, foștii premieri Theresa May, David Cameron, Gordon Brown, Tony Blair și John Major au primit diferite sume de bani în baza acestui program, potrivit raportului anual al cabinetului premierului Marii Britanii.

Politicienii de opoziție și sindicatele îi cer lui Liz Truss să nu apeleze la alocația plătită din bani publici, în condițiile în care britanicii se confruntă cu o creștere importantă a costurilor vieții, rezultată din prețurile mari la energie și o inflație record pentru ultimii 40 de ani.

Întrebat despre dreptul lui Liz Truss de a beneficia de alocația de fost prim-ministru, Keir Starmer, liderul Partidului Laburist (de opoziție), a spus că aceasta „ar trebui să refuze”.

„A fost 44 de zile în fucnție”, a declarat el la postul ITV.

Liz Truss a demisionat, joi, după doar 44 de zile în fruntea guvernului britanic, devenind, astfel, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului. Durata guvernării Truss este de aproape trei ori mai scurtă decât următoarea clasată. Totuși, până în 28 octombrie, dată la care este de așteptat că va fi numit succesorul lui Truss, șefa guvernului de la Londra va mai aduna încă opt zile de mandat.

#Liz Truss #pensie #mandat #prim-ministru #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.