Rusia primește ajutor pentru industria de gaze: Iranul va livra 40 de turbine

Iranul a anunţat duminică semnarea unui contract cu Rusia pentru furnizarea a “40 de turbine” destinate să ajute industria gazelor din această ţară lovită de sancţiunile occidentale din cauza invaziei Ucrainei, potrivit presei locale, scrie agenția AFP, citată de Agerpres.

“Succesele industriale” ale Iranului “nu se limitează la domeniul rachetelor şi dronelor”, a declarat directorul executiv al companiei iraniene de gaze (Iranian Gas Engineering and Development Company), Reza Noushadi, citat de agenţia de presă a Ministerului Petrolului, Shana.

“În prezent, 85% din instalaţiile şi echipamentele necesare industriei gazelor sunt fabricate în interiorul ţării şi, ţinând cont de această capacitate, recent a fost semnat un contract pentru exportul a 40 de turbine de fabricaţie iraniană în Rusia”, a spus responsabilul.

El nu a precizat când a fost semnat contractul sau când se preconizează că vor fi livrate turbinele.

În urma sancţiunilor decise de Occident după invazia Ucrainei la 24 februarie, Rusia şi-a redus sau întrerupt livrările către mai multe ţări europene, provocând o creştere a preţurilor la energie.

Kremlinul afirmă că sancţiunile au împiedicat întreţinerea infrastructurii de gaze a Rusiei, blocând în special întoarcerea unei turbine Siemens trimise în Canada pentru reparaţii.

Occidentalii au acuzat Rusia că foloseşte gazele drept “armă”.

Potrivit lui Noushadi, sancţiunile americane împotriva Rusiei sunt menite să excludă Moscova de pe piaţa gazelor şi să elimine “unul dintre cei mai mari concurenţi” ai Statelor Unite pe această piaţă.

Rusia şi Iranul, care dispun de unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume, sunt ambele supuse unor severe sancţiuni americane. Cele două ţări au subliniat în ultimele luni importanţa creşterii cooperării bilaterale.

Preşedintele iranian, Ebrahim Raisi, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, la mijlocul lui septembrie că cooperarea dintre cele două ţări le va face “mai puternice”.

Preşedintele rus a vizitat Teheranul în iulie, unde s-a întâlnit cu preşedintele Raisi şi cu liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a cerut, de asemenea, o “cooperare pe termen lung” mai puternică cu Moscova.

Teheranul a negat recent că a furnizat Rusiei arme folosite pentru ofensiva din Ucraina, ca răspuns la acuzaţiile Kievului şi aliaţilor săi occidentali, potrivit cărora Moscova foloseşte în Ucraina drone fabricate în Iran, mai notează AFP.

#turbine #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.