SFÂRŞITUL BENZINEI ŞI MOTORINEI anunţat de liderii europeni. De când vrea UE să interzică complet. Nemții se revoltă

Uniunea Creştin-Democrată şi Asociaţia Industriei Auto din Germania (VDA) au denunţat, vineri, planul Uniunii Europene de a interzice fabricarea de vehicule cu motoare pe benzină, motorină sau hibride începând din 2035, în contextul acordului preliminar care va trebui confirmat de Consiliul UE.

Negociatorii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au ajuns la un acord informal privind aplicarea planului controversat propus de Comisia Europeană, care prevede interzicerea fabricării de autoturisme şi autoutilitare cu propulsie pe benzină şi motorină începând din 2035. Practic, vor fi interzise şi maşinile hibride, întrucât planul va permite doar motoarele cu emisii zero de CO2.

Ca pas intermediar în direcţia obiectivului „emisii zero”, noile standarde în materie de CO2 vor impune totodată o scădere a nivelului mediu al emisiilor produse de autoturismele noi de 55% până în 2030, iar pentru camionete de 50% până în 2030. Acest acord marchează primul pas în adoptarea propunerilor legislative din cadrul pachetului „Pregătiţi pentru 55”, prezentate de Comisie în iulie 2021, şi demonstrează, în perspectiva Conferinţei COP27, implementarea de către UE la nivel intern a angajamentelor sale internaţionale în domeniul climei.

Planul a fost aprobat doar la nivel informal, urmând să fie necesar votul Parlamentului European, prin majoritate, şi cel al Consiliului UE, în unanimitate.

„Acordul transmite un semnal puternic industriei şi clienţilor: Europa îmbrăţişează tranziţia spre mobilitate cu emisii zero”, a declarat Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de aplicarea „Acordului Verde European”, citat de site-ul Politico.eu. Acordul a fost salutat de Comisia Europeană şi de Preşedinţia cehă a Consiliului UE.

Pentru obţinerea acordului, oficialii din UE şi din statele membre au respins lobby-ul puternic al reprezentanţilor industriei auto germane. Acordul va conţine însă o clauză privind revizuirea acţiunilor în 2026, ţinând cont de evoluţia tehnologică şi de extinderea infrastructurii energetice pentru vehicule electrice.

Uniunea Creştin-Democrată (CDU), principalul partid de opoziţie din Germania, a contestat planul UE. „Interzicerea totală a tehnologiei motorului cu ardere internă merge prea departe. Din punctul nostru de vedere, trebuia să fie o reglementare voluntară pentru biocombustibili şi carburanţi sintetici”, afirmă deputatul CDU Jens Gieseke.

Şi Asociaţia Industriei Auto din Germania (VDA) contestă planul. Hildegard Müller, preşedintele VDA, consideră că este „ignorant” din partea UE să stabilească obiective pentru anii 2030 „fără a se adapta actualelor evoluţii” la nivel de reţea de încărcare a vehiculelor electrice, de resurse energetice, tarife la electricitate şi ciclu de producţie. Iniţiativa este contestată chiar de unele organizaţii de mediu, care nu cred că producţia de vehicule electrice este mai puţin poluantă, din punctul de vedere al ciclului de fabricare şi materiilor prime, decât actualele tipuri de motoare pe combustie.

#motoare #disel #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.