SFÂRŞITUL BENZINEI ŞI MOTORINEI anunţat de liderii europeni. De când vrea UE să interzică complet. Nemții se revoltă

29 Oct. 2022, 21:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Oct. 2022, 21:01 // Actual //  bani.md

Uniunea Creştin-Democrată şi Asociaţia Industriei Auto din Germania (VDA) au denunţat, vineri, planul Uniunii Europene de a interzice fabricarea de vehicule cu motoare pe benzină, motorină sau hibride începând din 2035, în contextul acordului preliminar care va trebui confirmat de Consiliul UE.

Negociatorii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au ajuns la un acord informal privind aplicarea planului controversat propus de Comisia Europeană, care prevede interzicerea fabricării de autoturisme şi autoutilitare cu propulsie pe benzină şi motorină începând din 2035. Practic, vor fi interzise şi maşinile hibride, întrucât planul va permite doar motoarele cu emisii zero de CO2.

Ca pas intermediar în direcţia obiectivului „emisii zero”, noile standarde în materie de CO2 vor impune totodată o scădere a nivelului mediu al emisiilor produse de autoturismele noi de 55% până în 2030, iar pentru camionete de 50% până în 2030. Acest acord marchează primul pas în adoptarea propunerilor legislative din cadrul pachetului „Pregătiţi pentru 55”, prezentate de Comisie în iulie 2021, şi demonstrează, în perspectiva Conferinţei COP27, implementarea de către UE la nivel intern a angajamentelor sale internaţionale în domeniul climei.

Planul a fost aprobat doar la nivel informal, urmând să fie necesar votul Parlamentului European, prin majoritate, şi cel al Consiliului UE, în unanimitate.

„Acordul transmite un semnal puternic industriei şi clienţilor: Europa îmbrăţişează tranziţia spre mobilitate cu emisii zero”, a declarat Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de aplicarea „Acordului Verde European”, citat de site-ul Politico.eu. Acordul a fost salutat de Comisia Europeană şi de Preşedinţia cehă a Consiliului UE.

Pentru obţinerea acordului, oficialii din UE şi din statele membre au respins lobby-ul puternic al reprezentanţilor industriei auto germane. Acordul va conţine însă o clauză privind revizuirea acţiunilor în 2026, ţinând cont de evoluţia tehnologică şi de extinderea infrastructurii energetice pentru vehicule electrice.

Uniunea Creştin-Democrată (CDU), principalul partid de opoziţie din Germania, a contestat planul UE. „Interzicerea totală a tehnologiei motorului cu ardere internă merge prea departe. Din punctul nostru de vedere, trebuia să fie o reglementare voluntară pentru biocombustibili şi carburanţi sintetici”, afirmă deputatul CDU Jens Gieseke.

Şi Asociaţia Industriei Auto din Germania (VDA) contestă planul. Hildegard Müller, preşedintele VDA, consideră că este „ignorant” din partea UE să stabilească obiective pentru anii 2030 „fără a se adapta actualelor evoluţii” la nivel de reţea de încărcare a vehiculelor electrice, de resurse energetice, tarife la electricitate şi ciclu de producţie. Iniţiativa este contestată chiar de unele organizaţii de mediu, care nu cred că producţia de vehicule electrice este mai puţin poluantă, din punctul de vedere al ciclului de fabricare şi materiilor prime, decât actualele tipuri de motoare pe combustie.

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.