Un fiscalist a ajuns pe mâna CNA! Este bănuit de îmbogățire ilicită

Un fost șef de direcție din cadrul Serviciului Fiscal de Stat este cercetat de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, într-un dosar de îmbogățire ilicită. Potrivit informațiilor, este bănuit de deținerea unor bunuri, care depășesc substanțial mijloacele declarate și fals în declarații manifestate prin neincluderea intenționată a unor date în declarațiile de avere și interese personale.

Conform anchetei, funcționarul ar fi obținut, în perioada exercitării funcției publice, împreună cu membrii familiei, bunuri mobile și imobile, deținute inclusiv prin intermediul terților sau părinților, ale căror valoare depășește substanțial veniturile obținute licit.

Astfel, în perioada 2014-2021, veniturile declarate ale bănuitului și ale membrilor familiei acestuia, formate din salarii, dobânzi, alocații sociale, vânzări de imobile sau bunuri mobile, au constituit circa 2,2 milioane de lei. Analizând declarațiile de avere și interese personale ale familiei funcționarului, organul de urmărire penală a stabilit o diferență substanțială, între veniturile declarate și cele deținute de facto.

În urma investigațiilor, s-a constatat că, în perioada menționată, mama bănuitului ar fi dobândit bunuri imobile, printre care un apartament, o casă de locuit și trei construcții accesorii, în valoare de peste 3 milioane de lei. Potrivit bazelor de date oficiale, femeia nu a înregistrat venituri impozabile în perioada 2015-2021. Astfel, diferența dintre valoarea bunurilor declarate și veniturile nejustificate obținute de funcționar și membrii familiei acestuia constituie aproximativ 4 milioane de lei (3.913.372 lei).

#imbogatire ilicita #SFS #avere #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.