O nouă forţă geopolitică se naşte în deşerturile arabe, ajutată de războiul lui Putin

16 Nov. 2022, 05:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2022, 05:02 // Actual //  bani.md

Când Europa se luptă cu o criză de energie şi a preţurilor ener­gi­ei care o va duce cel mai pro­babil în recesiune, statele pro­du­cătoare de petrol şi gaze din Golf se scaldă în bani şi se bucură de creşteri economice cum avea China în zilele ei bune.

Toţi ochii sunt pe aceste ţări arabe pentru că de ele depind prezentul şi viitorul energiei în Europa, scrie revista germană Spiegel. Iar influenţa lor creşte şi în alte sectoare, ceea ce aduce în prim-plan o problemă: conducătorii statelor din Golf sunt consideraţi ca fiind au­to­ritari, regi şi şeici pentru care valorile de­mocratice şi libertăţile occidentale contează prea puţin.

Campionatul Mondial de Fotbal este unul dintre cele mai urmărite evenimente sportive. Câştigarea concursului pentru organizarea ediţiei de anul acesta de către Qatar a fost întâmpinată încă de la început cu critici care n-au încetat nici până acum, când mai sunt câteva zile până primul fluier pentru înce­pe­rea primului meci. Există acuzaţii de corupţie, bogăţiile Qatarului înlesnind suspiciunile că acestă ţară şi-a cumpărat dreptul de or­ganizare.

De asemenea, există acuzaţii că pre­gătirile pentru eveniment s-au făcut cu muncitori, mai ales străini, care au lucrat în con­diţii apropiate de sclava­gism. Mulţi dintre ei au mu­rit în accidente de mun­că. Merită un astfel de preţ? Stadioane noi, strălucitoare, care au cos­tat peste 6,5 miliarde de dolari sunt gata şi-i aş­teaptă pe fanii fotbalului.

Cinci din cele opt stadioane pe care se va juca sunt deservite de un sistem de metrou fără manipulant care a costat şi el 36 de miliarde de dolari. Cam­pionatul Mondial de Fotbal din Qatar este cel mai scump din istoria competiţiei.

Cheltuielile cu infrastructura necesară acestuia sunt estimate la 230-300 de miliarde de dolari. Spre comparaţie, Cupa Mondială din Brazilia a costat „doar“ 11,5 miliarde de dolari. Cam aceasta este puterea financiară a ţărilor din Golf.

Fondurile suverane de investiţii alte celor şase state din regiune valorează împreună 4.000 de miliarde de dolari şi au investiţii în orice şi peste tot în lume, de la companii ger­mane precum VW, Porsche şi RWE la echipe de fotbal, de Formula 1 şi ligi de golf profe­sionist. Arabia Saudită are propriul program spaţial şi îşi construieşte un centru de cer­cetare a hidrogenului, energia viitorului.
OMV, compania care până nu demult domina în sectorul energetic central şi est-euro­pean, are printre acţionarii principali (25% din acţi­uni) compania Mubadala Petroleum and Petro­che­micals din Abu Dhabi, o sursă de bani inepuizabilă şi fără de care nu poate lua decizii.

Colosul de petrol şi gaze polonez de stat PKN Orlen a ce­dat către Aramco, compania naţio­nală de petrol a Arabiei Saudite, o parte din rafinăria de la Gdansk. În schimb, Aramco va acoperi până la 45% din nevoie de petrol a Orlen, care se îndepărtează astfel de com­bustibilul rusesc. Pentru statele din Golf, criza de energie europeană este o oportunitate. 3.500 de miliarde de dolari vor intra în cufe­rele lor în următorii cinci ani dacă preţurile petrolului şi gazelor naturale rămân la nive­lurile ridicate din prezent – un cadou din partea preşedintelui Rusiei Vladimir Putin, comentează Spiegel.

Pentru că Europa nu mai este interesată să importe energie rusească, petrolul din Ara­bia Saudită şi gazele naturale din Qatar au devenit marfă preţioasă pe care o vor europenii indiferent de preţ. Astăzi pare clar că statele din Golf vor juca un rol principal în noua ordine mondială, în prezent în faza de aşezare. Qatar şi Iran au cele mai mari rezerve de gaze din lume, iar Arabia Saudită  este întrecută doar de Venezuela la rezerve dovedite de petrol.

Aceste poziţii au reprezentat în trecut instrumente puternice de influenţă la nivel global, iar după ce Rusia a invadat Ucraina, puterea a crescut. Europa pur şi simplu nu mai are alte opţiuni. Iar puterea statelor arabe nu se rezumă doar la petrol şi gaze. Sursa de energie a viitorului este hidrogenul verde, produs cu electricitate de la soare şi de la vânt. Deşerturile Peninsulei Arabe oferă condiţiile perfecte pentru construirea de parcuri solare.

Într-un viitor poate nu prea îndepărtat Emiratele Arabe Unite şi Arabia Saudită vor exporta mai mult hidrogen decât petrolul vândut în zilele noastre. Germania promite să fie principala destinaţie, aşa cum a fost şi principala destinaţie europeană a gazelor ruse. Schimbarea nu vine fără pericole. Boom-ul din energie se produce în vremuri tulburi din punctul de vedere geopolitic. Globalizarea încetineşte, iar lumea pare că se împarte din nou în blocuri opuse, că se polarizează: China contra Occident, autocraţii contra democraţii. Alianţele toxice par că pot deveni posibilităţi reale. Iar liderii vestici bat la porţile ţărilor arabe. După încercarea Rusiei de a cuceri Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele american Joe Biden au efectuat recent vizite în regiune. Pentru audienţe s-au aliniat şi preşedintele francez Emmanuel Macron şi fostul premier britanic Boris Johnson. UE intenţionează să stabilească acolo o misiune diplomatică specială. Acest lucru arată în ce parte înclină balanţa puterii. Însă, aşa cum au demonstrat vizitele ministrului german al economiei şi chiar cea a lui Biden, statele din Golf au propria agendă şi propriile interese. Când preşedintele Biden a cerut în vară Arabiei Saudite să majoreze producţia de petrol pentru a opri scumpirile, saudiţii au făcut exact opusul.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău