Soldații ruși primesc premii în bani în funcție de pagubele produse armatei ucrainene

Ministerul rus al Apărării a publicat marţi o listă cu premiile în bani pe care le vor primi soldaţii ruşi care în conflictul din Ucraina reuşesc să distrugă arme ale trupelor ucrainene sau să neutralizeze mari efective ale acestora, recompense cuprinse între 50.000 şi 300.000 de ruble (între 800 şi 5.000 de euro).

Astfel, cei care distrug drone, transportoare blindate, sisteme antiaeriene S-300 sau lansatoare multiple de rachete ale armatei ucrainene vor primi 50.000 de ruble.
Recompensa creşte la 100.000 de ruble pentru soldaţii ruşi care distrug tancuri şi ajunge la maximul de 300.000 de ruble pentru doborârea avioanelor de luptă ucrainene.

Pentru soldaţii ruşi care-şi aduc contribuţia la scoaterea din luptă a unor mari efective ale trupelor ucrainene premiul este de până la 100.000 de ruble.

Iniţiativa Ministerului rus al Apărării se înscrie într-o serie de măsuri menite să crească moralul şi motivaţia trupelor ruse angajate în războiul din Ucraina, scrie EFE, potrivit Agerpres.

Lipsa motivaţiei a avut o mare contribuţie la slaba perfomanţă a armatei ruse, care în primele zile ale invaziei începute pe 24 februarie a reuşit să ocupe teritorii ucrainene întinse, dar între timp a fost nevoită în faţa rezistenţei sau a contraofensivelor ucrainene să se retragă de pe mai multe fronturi, mai întâi din jurul capitalei Kiev, apoi din regiunea nord-estică Harkov şi recent din nordul provinciei sudice Herson.

#soldați #recompensa #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.