Planuri grandioase la CFM: Patru trenuri spre Iași zilnic și extinderea ecartamentului european spre Chișinău

Directorul CFM, Oleg Tofilat în urma conferinței a feroviarilor din România și Republica Moldova s-au decis mai multe lucruri importante, care vor duce la impulsionarea transportului pe calea ferată.

Astfel va fi optimizată procedura de schimb a vagoanelor va duce la diminuarea costurilor cu cel puțin 1 euro pe fiecare tonă transportată. Am agreat o agenda comună de infrastructură, vom lucra împreună la extinderea ecartamentului european (1435) spre Chișinău – pentru a atinge scopurile strategice; dar și pentru lărgirea capacității de transportare pe ecartament 1520 spre Iași – pentru a face față situației curente.

Totodată, potrivit lui Tofilat s-a agreat să accelerarea transportul de păcură, măsurile trasate ar permite majorarea volumelor cu circa 20% pe lună.

„Mărim turațiile cooperării în transportul călătorilor – după război ne pregătim de operarea a patru trenuri spre Iași zilnic, iar în curând trenul Chișinău-București va circula în fiecare zi”, a conchis Tofilat.

#trenuri #CFM #transport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”