A treia conferinţă a donatorilor pentru Republica Moldova, găzduită de Franţa duminică şi luni

Cea de-a treia reuniune a Platformei de Sprijin pentru Moldova se va desfăşura duminică şi luni la Paris şi va fi co-prezidată de România, Franţa şi Germania. La eveniment, delegaţia Republicii Moldova va fi condusă de preşedinta Maia Sandu şi vor participa mai mulţi membri ai Guvernului de la Chişinău.

Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova (Moldova Support Platform) este o iniţiativă a României, Germaniei şi Franţei, care urmăreşte generarea de asistenţă imediată politică, financiară şi materială, precum şi de expertiză aprofundată pentru procesul de reformă democratică, din partea instituţiilor şi statelor membre ale Uniunii Europene, a ţărilor G7, a instituţiilor financiare internaţionale şi organizaţiilor internaţionale, precum şi a altor parteneri de dezvoltare. Potrivit site-ului Guvernului de la Chişinău, scopul organizării Conferinţelor este de a mobiliza, concentra şi coordona sprijinul politic, tehnic şi financiar al ţărilor dezvoltate pentru Republica Moldova.
Prima ediţie a Conferinţei ministeriale a Platformei de sprijin pentru Republica Moldova a avut loc la Berlin pe 5 aprilie 2022, iar cea de-a doua – la Bucureşti, pe 15 iulie.
Miniştrii de externe ai României şi Republicii Moldova, Bogdan Aurescu, respectiv Nicu Popescu, au avut o convorbire telefonică în timpul căreia au discutat despre pregătirea celei de-a treia conferinţe a donatorilor, găzduită de Franţa.

„Ne-am coordonat pe subiectul priorităţilor de cooperare a reuniunii de la Paris, în special cele care vizează proiectele de infrastructură, transport şi securitatea energetică”, a detaliat Nicu Popescu citat într-un comunicat de presă difuzat sâmbătă de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova.

De asemenea, în contextul participării României şi Republicii Moldova la Sommetul Francofoniei, desfăşurat sâmbătă la Djerba, Tunisia, cei doi miniştri s-au referit în timpul convorbirii telefonice la sincronizarea poziţiilor comune ale celor două ţări în adoptarea declaraţiilor finale ale acestuia. ”Ataşamentul faţă de limba franceză este o altă legătură strânsă între Chişinău şi Bucureşti”, a subliniat ministrul de externe Nicu Popescu, conform aceluiaşi comunicat de presă.

#donatori #conferinta #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.