Vine un an dur pentru întreaga Europă: Populația va sărăci, zona euro va intra într-o recesiune mai profundă decât SUA

Zona euro, cea care dă trendul pe întregul continent european și mai ales în Uniunea Europeană, va experimenta o recesiune adâncă, ale cărei efecte se vor simți mai rapid decât în Statele Unite ale Americii sau alte zone ale lumii, estimează unii dintre cei mai prestigioși specialiști în risc din lume.

Zona euro, clubul țărilor ale căror economii dau trendul în toată Europa, va intra în recesiune în 2023 și își va reveni doar firav începând cu 2024, relevă un raport al Swiss Re Institute, de sub umbrela Swiss Re, unul dintre cei mai mari reasigurători din lume. Potrivit prognozelor sursei citate, economia zonei euro va scădea cu 0,2% în 2023, urmând să intre pe o creștere firavă, de doar 1,3%, abia în 2024. La finalul anului 2022, creșterea în zonă este estimată la 3,1%, semnificativ sub estimările de la începutul anului și sub creșterea din 2021, de 5,2%. De altfel, Regatul Unit și țările din zona euro sunt singurele state pentru care cei de la Swiss Re văd o recesiune sigură în 2023. SUA este văzută de specialiștii citați la limită, cu o creștere de maximum 0,1%.

„Fără a lua în calcul materializarea unor riscuri neanticipate privind stabilitatea fincniară, credem că zona euro se va confrunta cu o recesiune mai puternică decât Statele Unite, pe fondul crizei din energie și a creșterii substanțiale a costului vieții, mai ales că mai mulți indicatori relevanți sunt deja în teritoriul recesiunii. În Statele Unite, politica monetară foarte strictă dusă de FED (n.r. sistemul de bănci centrale al SUA) ar putea arunca economia în recesiune. În orice caz, riscul de instabilitate financiară va face ca declinul să fie mai puternic în ambele regiuni amintite”, notează analiza citată.

China e singura care crește, însă nu…”cât China”. Japonia va avea cea mai constantă evoluție. Revenirea va fi lentă, iar populația va sărăci și nu va mai putea susține creșterea, ca după criza COVID

#Europa #criză #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.