Vine un an dur pentru întreaga Europă: Populația va sărăci, zona euro va intra într-o recesiune mai profundă decât SUA

25 Nov. 2022, 04:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Nov. 2022, 04:24 // Actual //  bani.md

Zona euro, cea care dă trendul pe întregul continent european și mai ales în Uniunea Europeană, va experimenta o recesiune adâncă, ale cărei efecte se vor simți mai rapid decât în Statele Unite ale Americii sau alte zone ale lumii, estimează unii dintre cei mai prestigioși specialiști în risc din lume.

Zona euro, clubul țărilor ale căror economii dau trendul în toată Europa, va intra în recesiune în 2023 și își va reveni doar firav începând cu 2024, relevă un raport al Swiss Re Institute, de sub umbrela Swiss Re, unul dintre cei mai mari reasigurători din lume. Potrivit prognozelor sursei citate, economia zonei euro va scădea cu 0,2% în 2023, urmând să intre pe o creștere firavă, de doar 1,3%, abia în 2024. La finalul anului 2022, creșterea în zonă este estimată la 3,1%, semnificativ sub estimările de la începutul anului și sub creșterea din 2021, de 5,2%. De altfel, Regatul Unit și țările din zona euro sunt singurele state pentru care cei de la Swiss Re văd o recesiune sigură în 2023. SUA este văzută de specialiștii citați la limită, cu o creștere de maximum 0,1%.

„Fără a lua în calcul materializarea unor riscuri neanticipate privind stabilitatea fincniară, credem că zona euro se va confrunta cu o recesiune mai puternică decât Statele Unite, pe fondul crizei din energie și a creșterii substanțiale a costului vieții, mai ales că mai mulți indicatori relevanți sunt deja în teritoriul recesiunii. În Statele Unite, politica monetară foarte strictă dusă de FED (n.r. sistemul de bănci centrale al SUA) ar putea arunca economia în recesiune. În orice caz, riscul de instabilitate financiară va face ca declinul să fie mai puternic în ambele regiuni amintite”, notează analiza citată.

China e singura care crește, însă nu…”cât China”. Japonia va avea cea mai constantă evoluție. Revenirea va fi lentă, iar populația va sărăci și nu va mai putea susține creșterea, ca după criza COVID

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.