Criză de benzină și motorină: Ungaria a eliminat plafonarea prețurilor la carburanți

Guvernul Ungariei a eliminat marţi plafonarea preţurilor la carburanţi, după ce mulţi oameni au intrat în panică şi au achiziţionat cantităţi mari de combustibili, dar şi din cauza importurilor insuficiente, transmite Reuters.

Gergely Gulyas, directorul de Cabinet al premierului Viktor Orban, a anunţat marţi seara că Executivul a trebuit să anuleze imediat plafonarea preţurilor, la recomandarea grupului ungar de petrol şi gaze Mol.

Jucătorii străini şi-au redus livrările de combustibili spre Ungaria, după ce autorităţile au plafonat preţurile la benzină şi motorină la 480 de forinţi (1,22 dolari) pe litru.

Guvernul condus de premierul Viktor Orban a introdus plafonarea preţului carburanţilor în luna noiembrie a anului trecut, dar problemele apărute pe partea de aprovizionare au forţat Executivul de la Budapesta să reducă amploarea schemei de plafonare în luna iulie, astfel încât cei care conduc automobile de firmă nu mai pot cumpăra carburanţi la preţuri plafonate. Plafonarea preţurilor la carburanţi urma să expire la sfârșitul acestei luni.

„Nu mai putem aştepta…deoarece acesta este singurul mod de a asigura securitatea aprovizionării”, a afirmat Gergely Gulyas, într-o conferinţă comună cu preşedintele director general al Mol, Zsolt Hernadi.

Eliminarea plafonării preţurilor va duce la majorarea inflaţiei, a avertizat Gulyas, fără a da estimări.

Deja rata anuală a inflaţiei în Ungaria depăşeşte 21%.

Potrivit șefului Mol, ar putea fi nevoie de două luni până la restabilirea importurilor şi asigurarea stabilităţii pieţei. Dar eliminarea plafonării preţurilor va ajuta la atenuarea deficitului de combustibili pe piaţă în câteva zile.

Preţul la benzină va creşte la aproximativ 640 forinţi pe litru, în timp ce preţul la motorină va fi de 699 forinţi pe litru.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#MOL #Ungaria #criză #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția Internațională pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar șase săptămâni, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Într-un interviu acordat Associated Press, oficialul a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Avertismentul vine pe fondul tensiunilor care au dus la blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce riscă să genereze efecte economice în lanț. „Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a spus Birol, menționând că impactul se va resimți rapid prin scumpiri. „Prețuri mai mari la benzină, prețuri mai mari la gaze, prețuri ridicate la electricitate”, a adăugat acesta.

Potrivit șefului AIE, impactul nu va fi uniform, unele state fiind mai vulnerabile decât altele, în special cele dependente de importurile energetice din Orientul Mijlociu. „Unele state vor fi lovite mult mai puternic decât altele”, a precizat el, indicând că țările din Asia ar putea fi primele afectate.

În același timp, oficialul a subliniat că statele în curs de dezvoltare vor suporta cele mai dure consecințe. „Țările care vor suferi cel mai mult nu vor fi cele ale căror voci se aud cel mai des. Vor fi în principal țările în curs de dezvoltare”, a explicat Birol, menționând că efectele vor ajunge ulterior și în economiile occidentale. „Apoi va veni rândul Europei și al Americilor”, a spus acesta.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare scenarii vizează transportul aerian european, în condițiile în care lipsa combustibilului ar putea duce la perturbări directe ale zborurilor. „În curând vom auzi că unele zboruri din orașul A către orașul B ar putea fi anulate din cauza lipsei de combustibil pentru avioane”, a avertizat directorul AIE.

Fatih Birol a criticat și intenția Iranului de a introduce taxe pentru tranzitarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că un astfel de sistem ar putea crea un precedent periculos la nivel global. „Dacă schimbăm asta o dată, ar putea fi dificil să revenim la situația inițială”, a spus el, menționând riscul extinderii unui astfel de model și asupra altor rute maritime strategice.

În final, șeful Agenției Internaționale pentru Energie a pledat pentru menținerea fluxurilor energetice fără restricții. „Mi-aș dori ca fluxul de petrol să se desfășoare necondiționat, de la punctul A la punctul B”, a concluzionat acesta.