Cum a reuşit o companie să ajungă, de la câteva perii vândute, la unul dintre cele mai mari businessuri din lume

Parcursul antreprenorial al lui Koo In-hwoi a fost unul presărat cu de toate, de la experienţe eşuate la idei inovative, care în final i-au adus succesul mult aşteptat: LG, a doua cea mai mare cea mai companie din ţara natală a fondatorului, Coreea de Sud, după gigantul Samsung, scrie businessmagazin.ro.

După ce şi-a terminat studiile secundare la Şcoala Superioară Normală Centrală din Seul, în 1924 Koo In-Hwoi şi-a început cariera de om de afaceri. La doi ani distanţă s-a întors în oraşul natal şi a fost numit la conducerea unei cooperative, făcănd în acelaşi timp comerţ cu diverse bunuri, iar în anul următor a devenit şef al filialei ziarului Dong-A Ilbo din Jisu.

În 1931, antreprenorul a deschis un magazin împreună cu fratele său mai mic, Koo Chul-hwoi. Lucrurile nu au mers însă conform planului, iar cei doi au suferit pierderi uriaşe. Fără a fi descurajat, Koo In-hwoi a încercat din nou să obţină împrumuturi oferind chiar proprietatea familiei drept garanţie.

Când Coreea şi-a recâştigat independenţa, Koo In-hwoi a început să se concentreze pe extinderea afacerilor sale, mutându-se la Busan, unde a început să importe cărbune. În această perioadă, o rudă a soţiei l-a vizitat împreună cu fiul său cel mare care tocmai se întorsese de la studii în Japonia. Respectiva vizită a marcat începutul parteneriatului de afaceri dintre cele două familii, un parteneriat care s-a întins pe durata a zeci de ani. Nu după mult timp, a decis să accepte sfatul fratelui său mai mic şi a început să producă cosmetice. Acesta a fost momentul în care s-a născut grupul LG de astăzi.

Prima afacere cu adevărat de succes a grupului, Lak Hui Chemical Industrial Corporation, a fost deschisă în 1947, când compania a început să comercializeze o cremă de faţă numită Lucky, care s-a vândut rapid în ciuda preţului relativ ridicat datorită ingredientelor sale de înaltă calitate. Cu toate acestea, deşi vânzările erau în creştere, o problemă legată de capacul recipientului a făcut ca mulţi oameni să returneze produsul. Soluţia antreprenorului a fost să folosească plastic pentru capac, chiar dacă folosirea acestui material nu era ceva obişnuit în Coreea. În septembrie 1952, a deschis o fabrică de materiale plastice în Busan şi a început să producă perii de păr, tot din plastic, care au avut, de asemenea, un mare succes. În două luni, a trebuit să adauge maşini de producţie suplimentare pentru a satisface cererea explozivă; în acelaşi timp a început să dezvolte produse noi, cum ar fi periuţele de dinţi.

În 1953, Koo In-hwoi a reuşit să înfiinţeze subsidiara Lak Hui Industrial Co. Ltd, dar ambiţiile sale nu s-au oprit aici. După alţi cinci ani a pus bazele unei noi divizii, Goldstar, care mai târziu a devenit LG Electronics. Goldstar a început cu proiecterea unor aparate radio, prima unitate ieşind de pe linia de producţie în 1959. Apoi a început să producă telefoane, ventilatoare, aparate de aer condiţionat, televizoare şi frigidere.

De-a lungul timpului, compania a creat parteneriate cu alte branduri de renume, precum Hitachi şi Philips. În prezent, holdingul LG Corporation operează la nivel mondial prin mai mult de 30 de companii din domeniile electronică, chimie şi telecomunicaţii. LG operează, de asemenea, Coca-Cola Korea Bottling Company, administrează proprietăţi imobiliare, oferă consultanţă în management şi operează o serie de cluburi sportive profesioniste.

Koo In-hwoi, fondatorul LG
1. S-a născut pe 27 august 1907, în Coreea de Sud;
2. A fost preşedinte al Ziarului Internaţional Busan şi al Federaţiei Industriilor Coreene;
3. A avut, de-a lungul timpului, afaceri în mai multe domenii, cea mai de succes fiind compania LG;
4. A fost căsătorit cu Huh Eeul-soo, alături de care a avut un copil;
5. A murit pe 31 decembrie 1969.

#perii #business #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.