Suma uriașă pe care au pierdut-o cei mai bogați oligarhi ruși în 2022, în urma sancțiunilor impuse de Occident

Cei mai bogaţi oligarhi ruşi au pierdut aproape 100 de miliarde de dolari în 2022 din cauza sancţiunilor impuse de statele occidentale din cauza războiului din Ucraina, relatează The Guardian.

Averea lui Roman Abramovici, fostul proprietar al clubului britanic de fotbal Chelsea, a scăzut cu 57%, la 7,8 miliarde de dolari în acest an, potrivit clasamentului Bloomberg al miliardarilor. Abramovici a fost unul dintre primii oligarhi care au fost supuşi sancţiunilor britanice, după ce guvernul de la Londra l-a acuzat că are ”legături clare” cu regimul lui Vladimir Putin şi că face parte din grupul de oameni de afaceri ruşi care au ”mâinile pătate de sânge”.

Un alt oligarh rus, Ghennadi Timcenko, un investitor în energie, prieten apropiat al lui Putin, şi-a văzut averea redusă cu 48%, ajungând la 11,8 miliarde de dolari, în timp ce Suleiman Kerimov, un alt aliat al liderului de la Kremlin, a pierdut 41% din avere, coborând la 9 miliarde de dolari, potrivit Indexului Bloomberg.

Guvernul britanic a îngheţat active de peste 18 miliarde de lire sterline aparţinând oligarhilor şi altor cetăţeni ruşi. Sancţiunile au fost impuse pentru 1.271 de persoane, între care se numără Abramovici şi ”Regele nichelului”, Vladimir Potanin, a doua cea mai bogată persoană din Rusia.

În total, cei 23 de ruşi bogaţi urmăriţi de lista actualizată zilnic de Bloomberg au pierdut aproximativ 95 de miliarde de dolari în 2022.

#oligarhi #pierderi #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.