Bursele europene în 2022: cele mai slabe performanțe înregistrate după 2018 și din cauza războiului Rusiei cu Ucraina

Bursele europene au înregistrat în 2022 cele mai slabe performanţe de după 2018, din cauza războiului Rusiei în Ucraina, inflaţiei ridicate şi înăspririi politicii monetare, care au afectat activele de risc din întreaga lume, transmite CNBC.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat ultima zi de tranzacţionare a anului 2022 în scădere cu 1,3%, iar de la începutul anului a coborât cu 12,76%, aceasta fiind cea mai proastă performanţă după o scădere anuală de 13,24% în 2018.

Indicele european blue-chip s-a bucurat de un 2021 excelent, crescând cu 22,25%.
Vineri, indicele francez CAC 40 a închis în declin cu 1,5%, iar indicele german DAX cu 1,1%, cele două burse înregistrând pierderi anuale de 9,5% şi, respectiv, 12,5%.

Indicele FTSE 100 din Regatul Unit, care a fost deschis vineri pentru o jumătate de zi, a închis în coborâre cu 0,8% şi a înregistrat un câştig anual de 1,2%.

Indicele FTSE 250, mai concentrat pe piaţa internă, a pierdut 19,5% în 2022, aceasta fiind cea mai mare pierdere anuală din 2008.
Economiile din întreaga lume au început anul încercând să iasă din pandemia de Covid-19, cu restricţii persistente în China şi alte blocaje ale aprovizionării formând ceea ce a fost caracterizat greşit de Rezerva Federală a SUA în 2021 drept presiune inflaţionistă ”tranzitorie”.

Invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia, în februarie, şi utilizarea ulterioară a exporturilor sale de alimente şi energie ca pe nişte arme, în faţa sancţiunilor ample din partea puterilor occidentale, au provocat creşterea vertiginoasă a preţurilor alimentelor şi energiei şi au agravat această presiune, contribuind la trimiterea inflaţiei la maxime ale mai multor decenii în multe economii mari.

Criza costului vieţii, rezultată din creşterea facturilor energiei pentru întreprinderi şi consumatori, a început în cele din urmă să afecteze activităţile economice, în timp ce Rezerva Federală americană şi alte bănci centrale importante au fost forţate să înăsprească politica monetară cu creşteri agresive ale ratelor dobânzilor pentru a controla inflaţia.

Cu toate acestea, aceste eforturi de suprimare a cererii au cântărit foarte mult asupra economiilor deja vulnerabile.

Se preconizează că Regatul Unit va fi deja în ceea ce va fi cea mai lungă recesiune înregistrată vreodată, în timp ce o scădere în zona euro este, de asemenea, văzută ca fiind foarte probabilă.

Având în vedere că războiul din Ucraina nu dă semne de scădere, în timp ce China se află în procesul de redeschidere a economiei sale, după trei ani de măsuri stricte anti-Covid, investitorii privesc cu o oarecare emoţie către 2023.

#cadere #razboi #burse #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.