Turcia lui Erdogan este tot mai preocupată de o alianță cu Rusia și Siria

I-am propus domnului Putin, el este de acord”. Potrivit lui Erdoğan, va începe „un lanț de întâlniri, prima dată serviciile de informații, apoi miniștrii Apărării și de Externe”. Ultima verigă a acestui lanț va fi reuniunea celor trei lideri.

Au trecut 12 ani de când au fost întrerupte discuțiile directe între politicieni din Turcia și din Siria. Între timp, a avut loc summitul de la Astana din 2017 iar în cadrul acestui proces în care Rusia a reprezentat Siria, regimul Assad a promis să refacă bazele stabilității politice distruse după Primăvara Arabă.

În fiecare țară în care a putut pătrunde cu sprijinul SUA și al altor state occidentale, Primăvara Arabă a exploatat solicitările legitime și corecte ale populației, a răsturnat guverne, a cauzat cutremure sociale și politice, a întors pe dos țările. Însă aceste cutremure nu au dus în nicio altă țară la un război civil precum cel pornit în Siria în 2011 și soldat cu jumătate de milion de decese și peste 11 milioane de strămutați pe plan intern sau extern.

Dictatura celor doi Assad, tată și fiu

Privind acest tablou, este clar că dictatura celor doi Assad, tată și fiu, a jucat cel mai sângeros rol. Această dictatură sângeroasă a făcut ca procesul de la Astana să eșueze, în pofida medierii active a țărilor aliate regimului Assad, precum Rusia și Iran. Pentru că regimul Ba’ath știe că un proces de pace, împreună cu reformele și alegerile democratice care i-ar urma, ar pune capăt dictaturii sângeroase a familiei Assad.

Pentru a nu înfăptui aceste reforme, regimul Assad a fost de acord cu cotropirea țării de către ISIS și PKK și proclamarea de administrații autonome în diverse părți ale Siriei, cu ajutorul Statelor Unite.

S-au legat primele două zale ale lanțului de întâlniri pe care îl anunța președintele Erdoğan. Nici nu au trecut două săptămâni și au avut loc contacte la nivel de servicii de informații și ministere de Externe. Dacă întâlnirea șefilor de la informații va aborda aspecte tehnice, reuniunea miniștrilor de Externe va ridica relațiile dintre Turcia și Siria la nivel politic. În urma acestei reuniuni se va stabili dacă va avea loc o întâlnire a celor trei șefi de stat.

Chiar dacă este doar la nivel tehnic, ministrul Apărării din Turcia, Hulusi Akar, i-a transmis omologului sirian că Turcia nu a pus ochii pe teritoriul sirian ci, dimpotrivă, a garantat că Turcia se va opune divizării țării în două-trei părți, în urma amestecului SUA.

Se pare că partea siriană a înțeles că Turcia nu a pus ochii pe teritoriul sirian și de aceea vrea să grăbească pașii diplomatici pentru instituirea păcii și a stabilității. Cu cât vor fi făcuți mai repede acești pași, cu atât mai repede se vor realiza obiectivele de securitate ale Turciei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#alianta #Turcia #Erdogan #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.