UE și SUA, din nou la cuțite. Cauza – subvențiile

05 Ian. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Ian. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a ripostat miercuri la pachetul de subvenţii verzi de 369 de miliarde de dolari al Statelor Unite, anunţând propria serie de stimulente de mare amploare pentru a susţine industriile ecologice din Franţa.

Furia a crescut în Europa după ce a devenit clar că Legea privind reducerea inflaţiei a preşedintelui american Joe Biden, un pachet de 369 de miliarde de dolari pentru industria ecologică, ar putea atrage investiţii din UE în SUA. Marile ţări producătoare de automobile, precum Franţa şi Germania, s-au plâns că legea americană este potenţial ilegală, deoarece discriminează companiile străine din sectorul vehiculelor electrice şi încurajează consumatorii să „cumpere produse americane”.

Mişcarea lui Le Maire reprezintă contraatacul Franţei pentru a preveni fuga industriei din Europa, o teamă care a fost agravată de faptul că UE se confruntă cu costuri energetice mult mai mari decât cele din SUA, parţial din cauza războiului din Ucraina, informează POLITICO.

În timpul unei vizite de stat în SUA, în decembrie, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că subvenţiile ecologice americane sunt „super agresive” şi a susţinut că aliaţii europeni ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament ca şi companiile americane.

În timp ce SUA a făcut unele concesii în ceea ce priveşte creditele fiscale pentru maşinile electrice, Franţa a susţinut că acestea sunt insuficiente şi că UE trebuie să elaboreze propriul pachet de subvenţii.

Franţa încearcă să riposteze cu propriul program naţional

Miercuri, Le Maire a declarat că noul proiect de lege va include o gamă largă de stimulente pentru a încuraja industriile ecologice să rămână sau să readucă fabricile de producţie în Franţa.

„În zilele următoare, voi propune un proiect de lege privind industriile verzi … care va include măsuri fiscale, de reglementare şi legislative pentru a accelera instalarea de situri industriale în Franţa”, a declarat Le Maire în timpul unui interviu la radio France Inter.

Franţa speră să îşi accelereze propriul răspuns naţional în mai multe domenii, cum ar fi „hidrogenul verde, electroliza, producţia de baterii electrice, energia nucleară şi energiile regenerabile”, potrivit lui Le Maire.

„Să profităm de acest moment… pentru a deveni principala naţiune decarbonizată din Europa”, a spus el. Cu toate acestea, nicio cifră nu a fost încă anunţată.

Miercuri, Le Maire a mai spus că el şi omologul său german Robert Habeck fac presiuni pentru a-i determina pe partenerii din UE să adopte „o lege europeană de reducere a inflaţiei”, care ar include „subvenţii mai mari, mai rapide şi mai simplificate” pentru industriile verzi.

Până în prezent, liderii UE au fost de acord să ceară Comisiei Europene să prezinte propuneri pentru a face blocul comunitar mai competitiv în faţa valului de subvenţii ecologice din SUA. Aceste propuneri ar urma să fie discutate în cadrul unui summit al Consiliului European din februarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.