Șeful Apple va primi un salariu cu 40% mai mic. În 2022 a ridicat aproape 100 de milioane de dolari

Apple vizează o reducere cu peste 40% a pachetului salarial al lui Tim Cook în 2023, a anunţat compania, la cererea directorului general, în urma criticilor acţionarilor, scrie Financial Times.

Comitetul de remunerare al Apple a decis să îi acorde lui Cook o „compensaţie ţintă” totală de 49 milioane de dolari, în scădere de la un target de 84 milioane de dolari, sumă înregistrată în 2022, potrivit unui document de reglementare depus joi.

Salariul de bază al lui Cook a rămas neschimbat la 3 milioane de dolari, la care se adaugă un bonus de până la 6 milioane de dolari. Dar valoarea ţintă a premiului său în acţiuni va scădea de la 75 de milioane de dolari în 2022 la 40 de milioane de dolari în acest an, potrivit Apple.

În ultimii ani, averea netă a lui Cook a crescut la 1,7 miliarde de dolari, potrivit Forbes, datorită compensaţiei sale bazate în mare parte pe acţiuni, deoarece acţiunile Apple au crescut vertiginos. Salariul său total în 2022 a ajuns la 99,4 milioane de dolari, iar în 2021 la 98,8 milioane de dolari, o creştere de 500% faţă de 14,8 milioane de dolari, bani încasaţi în 2020.

Apple a precizat că unii acţionari care nu au susţinut pachetele de remunerare a directorilor executivi ai Apple „au citat în mod constant mărimea şi structura premiilor în acţiuni din 2021 şi 2022 acordate lui Tim Cook ca fiind principalul motiv al deciziei lor de vot”.

Dar Apple a declarat că Tim Cook, fostul şef de operaţiuni care i-a succedat regretatului Steve Jobs în funcţia de director general în 2011, are în continuare un sprijin larg din partea investitorilor.

Apple a avut câteva luni dificile în urma tulburărilor de la fabricile din China, care au dus la emiterea unui avertisment rar, pe 6 noiembrie, potrivit căruia producţia de iPhone se va confrunta cu perturbări „semnificative” înainte de sezonul sărbătorilor. Acţiunile firmei au scăzut cu peste 20 de procente în ultimele 12 luni.

Analiştii au revizuit în scădere proiecţiile privind veniturile pentru trimestrul din decembrie – cea mai profitabilă perioadă a Apple – consensul anticipând acum că veniturile nu vor egala cele 124 de miliarde de dolari obţinute cu un an înainte. O astfel de ratare ar întrerupe o serie de 14 trimestre de creştere.

#tim cook #salariu #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În luna ianuarie, Statele Unite au furnizat aproximativ 60% din gazul natural lichefiat (GNL) importat de Uniunea Europeană, confirmându-și poziția de principal furnizor de GNL al Europei. Evoluția are loc în contextul în care tot mai mulți oficiali europeni privesc cu îngrijorare creșterea dependenței energetice de SUA.

Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, furnizate agenției Reuters, ponderea de 60% este în creștere atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu ianuarie 2025, când SUA asigurau 53% din importurile de GNL ale UE.

Volumul de GNL livrat de SUA în ianuarie a ajuns la 5,36 milioane de tone metrice, al doilea cel mai ridicat nivel lunar înregistrat vreodată, depășit doar în octombrie 2025. Creșterea cererii de gaze, generată de vremea rece, a contribuit parțial la acest avans.

Totuși, Kpler anticipează că tendința se va menține, estimând că livrările americane vor reprezenta circa 65% din totalul importurilor de GNL ale Europei în acest an, față de aproximativ 56% în 2025.

După declanșarea conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană și-a intensificat achizițiile de gaze din SUA pentru a reduce dependența de resursele energetice rusești. În acest context, UE a convenit, în cadrul unui acord comercial cu Washingtonul, să cheltuiască până la 750 de miliarde de dolari pe energie americană.

Cu toate acestea, declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind intenția de a prelua controlul asupra Groenlandei, precum și amenințările recente cu introducerea unor tarife vamale, au amplificat îngrijorările unor guverne europene legate de riscul unei noi dependențe energetice.

În această săptămână, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat că Uniunea Europeană riscă „să înlocuiască o dependență cu alta”, pe măsură ce renunță la energia provenită din Rusia.