Drama cu care se confruntă agricultura din Republica Moldova! E uscată de climă și necompetitivă

La începutul anului 2022, Republica Moldova a înregistrat o creștere puternică a exporturilor datorită anului agricol 2021 favorabil, care a fost și cel mai bun de la independență încoace. Producția agricolă a înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri, iar prețurile au fost dintre cele mai bune la producția agricolă. „Însă, anul 2022 a fost unul foarte prost pentru domeniul agricol. Volumul producției agricole a scăzut enorm. Roada pentru unele produse a fost cu 30-40% mai mică față de 2021. Respectiv, în prezent avem o încetinire a creșterii exporturilor produselor agricole, deoarece nu există aceleași volume de mărfuri care au fost în 2021”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Realitatea economică”.

Potrivit lui, războiul din Ucraina a influențat asupra producției agricole din regiunea separatistă transnistreană, care tradițional se exporta prin Republica Moldova, dar și prin Ucraina. În prezent, o parte considerabilă a producției agricole din regiunea separatistă transnistreană se exportă prin câmpul legal al Republicii Moldova;

Veaceslav Ioniță afirmă că ultimele luni din 2022 au arătat că avem o tendință clară de scădere a exporturilor moldovenești, iar că cea mai puternică scădere o are producția agricolă și că atât timp cât avem o economie bazată și dependentă de agricultură, care a ajuns într-o stare vulnerabilă, inclusiv din cauza condițiilor climaterice, avem și o economie cu o competiție negativă de prețuri.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în 11 luni ale anului 2022 Republica Moldova a exportat cerea și produse din cereale în sumă de 405,6 milioane dolari cu o pondere de 10,4% din totalul exporturilor. Semințele și fructele oleaginoase au însumat 366,6 milioane dolari sau 9,4% din totalul exporturilor de mărfuri, iar legumele și fructele au avut o pondere de 8,2% din totalul livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.

Principalele destinații ale exporturilor de produse agricole moldovenești au fost România (28,7%), Ucraina (15,9%), Italia (7,8%), Turcia (7,2%), Germania (5,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#produse #export #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.