Drama cu care se confruntă agricultura din Republica Moldova! E uscată de climă și necompetitivă

La începutul anului 2022, Republica Moldova a înregistrat o creștere puternică a exporturilor datorită anului agricol 2021 favorabil, care a fost și cel mai bun de la independență încoace. Producția agricolă a înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri, iar prețurile au fost dintre cele mai bune la producția agricolă. „Însă, anul 2022 a fost unul foarte prost pentru domeniul agricol. Volumul producției agricole a scăzut enorm. Roada pentru unele produse a fost cu 30-40% mai mică față de 2021. Respectiv, în prezent avem o încetinire a creșterii exporturilor produselor agricole, deoarece nu există aceleași volume de mărfuri care au fost în 2021”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Realitatea economică”.

Potrivit lui, războiul din Ucraina a influențat asupra producției agricole din regiunea separatistă transnistreană, care tradițional se exporta prin Republica Moldova, dar și prin Ucraina. În prezent, o parte considerabilă a producției agricole din regiunea separatistă transnistreană se exportă prin câmpul legal al Republicii Moldova;

Veaceslav Ioniță afirmă că ultimele luni din 2022 au arătat că avem o tendință clară de scădere a exporturilor moldovenești, iar că cea mai puternică scădere o are producția agricolă și că atât timp cât avem o economie bazată și dependentă de agricultură, care a ajuns într-o stare vulnerabilă, inclusiv din cauza condițiilor climaterice, avem și o economie cu o competiție negativă de prețuri.

Datele Biroului Național de Statistică relevă că în 11 luni ale anului 2022 Republica Moldova a exportat cerea și produse din cereale în sumă de 405,6 milioane dolari cu o pondere de 10,4% din totalul exporturilor. Semințele și fructele oleaginoase au însumat 366,6 milioane dolari sau 9,4% din totalul exporturilor de mărfuri, iar legumele și fructele au avut o pondere de 8,2% din totalul livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.

Principalele destinații ale exporturilor de produse agricole moldovenești au fost România (28,7%), Ucraina (15,9%), Italia (7,8%), Turcia (7,2%), Germania (5,5%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#produse #export #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive