Europenii - fani ai sportului! Cât au cheltuit în 2022 pentru acest tip de activități

Europenii au revenit în sălile de sport şi pe stadioane, iar pasiunea lor pentru sport s-a tradus într-o creştere de 37% a cheltuielilor pentru bunurile, serviciile şi experienţele sportive faţă de anul anterior, conform studiului Mastercard Sport Economy Index 2023.

Sondajul a fost realizat în rândul a peste 11.000 de europeni, iar una dintre concluzii este faptul că în 2022, mai multe persoane au participat la evenimente sportive live, o creştere de 12%, şi au făcut exerciţii fizice în mod regulat, plus 10%, faţă de 2021, scrie ZF.

În ultimul an, tehnologia a fost un factor important, astfel că peste 60% din europeni au declarat că tehnologia a ajutat semnificativ la modul în care s-au bucurat de evenimentele, echipele şi concurenţii lor favoriţi.

Primele cinci moduri în care europenii au folosit tehnologia pentru a se bucura de sport în 2022 au fost: pentru a urmări evenimentele de la distanţă pe reţelele sociale, pentru a urmări mai multe meciuri în acelaşi timp, pentru a trăi un eveniment sportiv prin intermediul VR, pentru a urmări competiţii de eSports prin intermediul platformelor de streaming şi pentru a asculta podcasturi sportive.

Cu toate că amprenta digitală a sportului a continuat să crească, evenimentele live continuă să atragă tot mai mulţi spectatori pe stadioane. Astfel, peste jumătate dintre europeni au participat la un eveniment live anul trecut, în creştere cu 12% faţă de 2021. Fotbalul, baschetul, tenisul, voleiul şi ciclismul au fost cele mai populare sporturi.

Pe lângă evenimentele sportive, europenii au început să facă din ce în ce mai mult sport. Conform studiului, circa 54% dintre europeni au făcut mai mult sport şi activităţi fizice decât în 2021. Drumeţiile, înotul, alergarea, fotbalul şi ridicarea greutăţilor au fost cele mai populare activităţi fizice în rândul europenilor.

Totodată, a fost observată şi o revenire a oamenilor în sălile de sport, peste 40% dintre europeni au fost mai dispuse să plătească un abonament pentru a face exerciţii, decât să practice activităţi fizice acasă.

Europenii au continuat să investească în condiţia lor fizică, vânzările de articole sportive, precum crosele de golf, mingile de tenis şi bicicletele, crescând cu 15% în 2022 faţă de 2021, potrivit Mastercard Economics Institute.

#fani #europeni #cheltuieli #sport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.