Ironia amară a războiului: Ucraina a cedat Rusiei sute de rachete sovietice de tipul celei a masacrului de la Dnipro

Rachetele Kh-22 au devenit un instrument folosit de ruși pentru numeroase crime comise în Ucraina. Printre acestea s-a numărat și atacul asupra unei bloc de locuințe din Dnipro, în urma căruia au murit 46 de persoane, inclusiv copii.

În timpul președinției lui Leonid Kucima (19 iulie 1994 – 23 ianuarie 2005), Ucraina a dat pur și simplu sute de rachete de croazieră țării agresoare în schimbul anulării datoriilor.

Racheta rusească Kh-22 care a lovit la Dnipro a fost lansată din regiunea Kursk a Federației Ruse.

În iunie 2022, același tip de rachetă a lovit un complex comercial din Kremenchuk și a ucis zeci de oameni, iar în luna mai a lovit complexul comercial și de divertisment Riviera din Fontanka (regiunea Odesa).
Au existat și alte cazuri de utilizare criminală a acestor rachete sovietice de către Forțele Aeriene Ruse, care au provocat multă durere ucrainenilor.

Rachetele Kh-22 au fost dezvoltate în URSS începând din 1958 până în februarie 1971. Datorită învechirii lor morale, au devenit dificil și periculos de operat, prin urmare, până la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, au fost pur și simplu depozitate în Federația Rusă, deși oficial au rămas în serviciu cu Forțele Armate Ruse.
Ads
Războiul a schimbat totul. Încă din mai 2022, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Valeri Zalujni a raportat că Rusia folosea din ce în ce mai mult rachetele antinavă sovietice Kh-22. În opinia sa, unul dintre motivele tranziției armatei ruse la rachete vechi ar putea fi marile pierderi ale aviației ruse.
„În fiecare zi, inamicul lansează de la 10 la 14 rachete de croazieră asupra obiectivelor de infrastructură civilă. Recent, Rusia a recurs la tactica utilizării masive a rachetelor de croazieră supersonice antinavă de tip Kh-22 la obiectele specificate”, a spus Zalujni, în timpul unei conversații telefonice cu șeful de stat major al Statelor Unite, generalului Mark Milley.

Este cu atât mai greu de acceptat că printre aceste rachete ucigașe ar putea fi și cele pe care Ucraina le-a dat Rusiei.

După prăbușirea URSS, în Ucraina au fost găsite un număr semnificativ de arme nucleare: rachete balistice și de croazieră. Cu toate acestea, după obținerea independenței, țara a renunțat la statutul său nuclear, iar mai târziu și la aviația strategică.

Ucraina a fost dependentă de sursele de energie rusești și este, de asemenea, puternic legată de Rusia în industrii precum inginerie, telecomunicații și transporturi.

În 2000, Ucraina a dat Rusiei 386 de rachete de tip Kh-22 și bombardiere strategice supersonice drept plată pentru datorii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dnipro #racheta #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.